Circa 40 de studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării s-au strâns, marţi, la Biblioteca Universităţii din Oradea pentru a lua parte la întâlnirea cu Lucian Szabo, lector la Universitatea de Vest. 

Scopul întâlnirii a fost pentru ca universitarul să le povestească tinerilor despre debutul Revoluţiei din 1989, care a avut loc la Timişoara. 

La evenimentul denumit "Revoluţia română după 30 de ani" au vorbit decanul Facultăţii de Istorie, Ioan Horga, conferenţiarul Gabriela Goudenhooft şi lectorul universitar Florin Ardelean.

Ca să-i introducă în atmosfera acelor vremuri, Lucian Szabo i-a rugat pe cei prezenţi să stingă lumina şi i-a întrebat dacă le este foame. "Pentru că aşa era în comunism, era întuneric, frig şi simţeam foame mereu", le-a spus acesta.

"În 16 decembrie 1989, Timişoara a început lupta de una singură. În jurul orei 14, în acea zi, s-a scandat «Libertate» şi «Jos Ceauşescu»", le-a povestit acesta.

În continuare Szabo le-a spus că protestul a început din cauza unei decizii a autorităţilor române de a-l trimite pe episcopul reformat László Tökés într-o altă localitate. Astfel, în faţa bisericii reformate la care slujea acesta s-au adunat sute de enoriaşi. După câteva zeci de minute s-au alăturat şi mulţi români de la Biserica Baptistă, dar şi studenţi.

"Apoi, în următoarele zile, oamenii s-au răzbunat pe sistem. Au fost violenţi, au fost vandalizate magazinele şi alte clădiri, iar autorităţile au fost la fel de agresive, mai ales pompierii, care au dat cu apă în oameni", a povestit universitarul.

Prima victimă a Revoluţiei a căzut în 17 decembrie, fiind vorba de o femeie care a fost lovită de un camion blindat. Până în 19 decembrie erau peste 60 de morţi în Timişoara. "Autorităţile au deschis focul înainte ca Ceauşescu să dea ordinul, au tras chiar şi în scările de bloc. Majoritatea nu au avut nicio vină. A fost teroare în 18 şi 19 decembrie", le-a spus Szabo studenţilor.

Protesele au început să se extindă în ţară. "Dacă nu începeau lucrurile să se mişte şi în Bucureşti, şi în alte oraşe, probabil cei din Timişoara erau opriţi, dar haosul se instalase peste tot, iar autorităţile nu puteau face faţă", a explicat lectorul. 

La final, studenţii au fost invitaţi la o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Una dintre studentele de la Relaţii Internaţionale l-a întrebat dacă evenimentele din alte ţări (Cehoslovacia şi Ungaria) au avut o influenţă asupra românilor. Szabo i-a răspuns că acesta a fost un factor important, pentru că, chiar dacă frontierele ţării erau închise, ştirile veneau din partea postului de radio Europa Liberă.

Pentru cei curioşi, lectorul universitar Florin Ardelean i-a îndemnat să se uite la mai multe documentare pentru a înţelege ce s-a întâmplat şi în restul ţării în acel an sângeros. 

Lucian-Vasile Szabo este lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. În luna martie, universitarul a început să ţină un curs despre Revoluţia din Timişoara.

Potrivit Adevarul.ro, aceasta este o premieră în România nu numai datorită temei, ci şi a faptului că la curs, care este facultativ, se pot înscrie şi studenţi de la alte facultăţi, dar şi de la alte universităţi.