Direcţia de Sănătate Publică lansează avertismentul că două specii de ţânţari identificate în România şi posibil şi în judeţul Bihor pot transmite boli gave, între care cea provocată de virusul West Nile, care a ucis anul trecut 5 bihoreni, şi două tipuri de febră ce pot deveni mortale.

Potrivit unui comunicat al DSP, este vorba despre ţânţari aparţinând speciilor Culex pipiens şi Aedes albopictus (cel din urmă cunoscut popular și sub numele de țânțarul tigru asiatic), care au ajuns "pe teritoriul României şi posibil în judeţul Bihor".

Vectori în trasmiterea unor boli grave, specia Culex pipiens, specie dominantă cunoscută a fi prezentă pretutindeni în ţara noastră, este implicată în transmiterea virusului West Nile, iar Aedes albopictus, specie puternic invazivă, diurnă, identificată pentru prima dată pe teritoriul României, este implicată în transmiterea virusurilor febrei Denga şi Chikungunya.

"Locuitorii din Bihor pot fi expuşi riscului de îmbolnăvire dacă sunt înţepaţi de ţânţari infectaţi. În cazul în care călătoresc în sau din zone cu risc crescut pentru răspândirea acestor boli, posibilitatea de a se îmbolnăvi creşte", avertizează DSP.

Informarea aminteşte că boala infecţioasă produsă de virusul West Nile se transmite prin înţepătura de ţânţar. 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, iar atunci când apar, manifestările sunt de cele mai multe ori nespecifice (febră ridicată, dureri de cap intense, dureri musculare, articulare, vărsături, erupţii cutanate). Când acestea sunt tipice, variază de la forme moderate până la foarte severe, cu risc de deces.

Aproximativ unul din 150 de oameni care sunt infectaţi cu virusul West Nile dezvoltă o boală severă, care afectează sistemul nervos central, cum ar fi encefalita sau meningita. Nu există vaccin sau tratament specific, avertizează specialiştii.

"În judeţul Bihor în anul 2018 s-au înregistrat 8 cazuri de infecţii cu virusul West Nile, din care 5 decese. În anul 2019 nu a existat nici un caz confirmat de infecţie cu virus West Nile", arată DSP.

Cele două tipuri de febră provocate de ţânţarii din specia Aedes albopictus pot deveni mortale.

Febra Denga este o boala acută, virală, febrilă care poate produce manifestări clinice nespecifice: dureri de cap intense, dureri musculare, articulare, dureri retro-orbitare, greaţă, vărsături, anorexie, erupţii cutanate. Unele persoane dezvoltă simptome asemănătoare gripei. Forma hemoragică a febrei Denga este o formă severă de boală cu risc crescut de deces.

"Nu există un tratament specific pentru febra Denga. În judeţul Bihor s-au înregistrat doar cazuri semnalate la persoane  care au călătorit în zone cu risc crescut - cazuri de import, 1 caz în anul 2008 şi unul în anul 2017", arată DSP.

Febra Chikungunya este o afecţiune virală care se manifestă prin febră, dureri musculare, dureri articulare severe, incapacitate funcţională a articulaţiei care poate persista uneori pentru o lungă perioadă de timp, dureri de cap, erupţii cutanate.

Boala poate pune viaţa în pericol în special în cazul categoriilor la risc pentru complicaţii: nou-născuţi, vârstnici, persoane cu afecţiuni medicale preexistente. Nu există un tratament specific al bolii. Nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri în judeţul Bihor.

Recomandări

În vederea prevenirii înţepăturii de ţânţar, Direcţia de Sănătate Publică Bihor recomandă populaţiei:

-  autoprotecţia: Ministerului Sănătăţii recomandă folosirea mijloacelor de protecţie fizică a populaţiei pentru evitarea expunerii la înţepăturile ţânţarilor, protecţia tegumentelor - îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, şosete, folosirea mănuşilor, utilizarea substanţelor repelente pe părţile neacoperite ale corpului sau pe îmbrăcăminte, conţinând DEET (N,N-diethyl-3- methylbenzamide) IR 3535 (ester etilic al acidului 3- [N-butil-N-acetil], aminopropionic) sau Icaridin (acid 1-piperidin carboxilic, 2-(2-hidroxi etil)-1-metil propil ester)

- evitarea pătrunderii ţânţarilor în case prin închiderea uşilor şi a ferestrelor sau prin montarea de plase la uşi şi ferestre. Utilizarea în interiorul locuinţei de spray-uri sau alte produse insecticide

- măsuri în gospodăriile individuale pentru a elimina eventualele depozite de deşeuri şi apă stagnantă, care pot favoriza dezvoltarea ţânţarilor, prin golirea recipientelor de colectare a apei pluviale, a jardinierelor, a bidoanelor şi a găleţilor, îndepărtarea anvelopelor uzate din curţi, curăţarea jgheaburilor înfundate, aplicarea măsurilor de dezinsecţie împotriva vectorilor în gospodăriile personale

-  la nivel comunitar autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii trebuie să aplice ferm şi eficace măsurile pentru combaterea şi controlul populaţiei de ţânţari din zone cu lacuri, bălţi şi zone cu risc (în zonele rurale), asanarea subsolurilor inundate, dezinsecţia zonelor cu parcuri şi spaţii verzi, în localităţile urbane, gestionarea corespunzătoare a gunoaielor

-  evitarea zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.)

În cazul în care prezentaţi semne şi / sau simptome de boală prezentaţi-vă de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical!