Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 197 voturi "pentru", 70 de abţineri şi niciun vot împotrivă legea sistemului public de pensii, care a fost reexaminată ca urmare a unei decizii de neconstituţionalitate dată de Curtea Constituţională. Legea prevede creşterea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019.

La dezbaterile din plen, parlamentarii din opoziţie s-au arătat nemulţumiţi de felul în care a fost reexaminată legea. Orădeanul Cristian Seidler, deputat USR, a acuzat guvernanţii că "storc" voturi de la pensionari şi le-a spus că nu-i "mai satură Dumnezeu de pensii speciale".

"Această lege este o farsă. Pentru că vine în an electoral, este o folosire a fondului de pensii în scopuri politice. Nu se află în programul de guvernare. Bani oricum nu există, chiar în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în legea asigurărilor sociale. Să folosiţi fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensiuonari este imoral. Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale. Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale", a spus Seidler.

În cazul acestei legi, Camera Deputaţilor a fost for decizional. Potrivit adevarul.ro, legea urmează să fie trimisă preşedintelui României, care va decide dacă o promulgă sau nu. 

Potrivit expunerii de motive a documentului, proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022 ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei, notează Digi24.ro. 

Aceeaşi sursă enumeră principalele prevederi ale Legii: 

- Creşterea etapizată a punctului de pensie, până în anul 2021. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.

- Creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

- În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.

- Se introduc masteratul şi doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare.

- Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi 4 categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.

- Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte 1 an în plus, pentru fiecare copil.

- Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

- Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.

- Se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.