Potrivit unor statistici prezentate de hotnews.ro, luni, în anul 2018 s-au înregistrat cele mai puţine naşteri de când se fac măsurători la Institutul Național de Statistică (INS), adică din 1960. Numărul nou-născuților din România a fost sub 200.000, mai mic decât în anul 1967, când un decret dat de Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile și metodele contraceptive.
În 2018, s-au născut 188.755 de copii, spre deosebire de 2017, când s-au născut 205.000 de copii. Aceşti copii au fost născuţi, în proporţie de două treimi, de mame cu vârsta între 20 şi 34 de ani şi de taţi cu o vârstă între 25 şi 39 de ani.
Sursa citată mai prezintă şi alte date, cu privire la vârsta medie a mamei, care este de 28,6 ani. În mediul urban vârsta medie este de 29,8 ani, iar în mediul rural este de 27 de ani. Dintre femeile care au devenit mame în 2018, 41,1% au avut o vârstă de 30 de ani şi peste, în uşoară creştere faţă de anii trecuţi. Cele mai multe femei care au dat naştere la o vârstă în care fertilitatea este mai scăzută locuiesc în mediul urban (în proporţie de 49,5%).
În ceea ce priveşte situaţia părinţilor, aproape jumătate din copii s-au născut într-o familie în care ambii părinţi sunt salariaţi, iar 17,3% din copii s-au născut într-o familie în care tatăl este salariat, iar mama este casnică.
Cele mai scăzute rate ale fertilităţii s-au înregistrat în judeţul Brăila, mai exact 26,9 de născuţi-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă, la care urmează judeţele Caraş Severin, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Cea mai mare rată a fertilităţii s-a înregistrat în judeţul Ilfov, mai exact 43,3 de născuţii-vii la 1000 de femei fertile. În mediul rural, rata fertilităţii este superioară faţă de mediul urban, excepţie fiind doar în judeţul Ilfov.
Conform datelor Academiei Române și INS, între 1970 și 1989 s-au născut, în medie, câte 360 de mii de copii. În 1989, au fost aduși pe lume 369.000 de copii, iar în 1990, 314.740. Din acel moment, natalitatea a scăzut aproape continuu, cu câteva reveniri.