Tudor Giurgiu face apel la proteste de stradă pentru a bloca modificarea legilor justiţiei şi politizarea ireversibilă a sistemului. El reaminteşte cazul dramatic al procurorului Cristian Panait, care şi-a luat viaţa la numai 29 de ani, pe fondul presiunilor din dosarul deschis procurorului orădean Alexandru Lele, care implica politicieni.

Înapoi în Epoca Stănoiu

"Fără să am pregătire de specialitate în domeniu, am făcut multă documentare pe zona justiției și am înțeles modul în care politicul și-a arondat (sau subjugat) justiția în anii 2000. Întîmplător sau nu, un alt guvern PSD... Trăim vremuri în care, sub ochii noștri, niște cetățeni (“cei aleși”, cum ar veni) își bat joc de cei care i-au ales (aceiași, oricum în zeci de ani, masă de manevră care îi urmează tăcuți și obidiţi), nu au un minim respect față de proceduri și regulamente și vor să ne întoarcă la modul în care justiția funcționa pe vremea lui Năstase", scrie regizorul Tudor Giurgiu (foto), preşedintele TIFF.

Acesta face un apel la proteste de stradă împotriva modificărilor la legile justiţiei, amintind, însă fără să şi dea numele, de cazul procurorului Panait, care s-a sinucis în vremea lui Adrian Năstase, după scandalul declanşat de cazul Lele-Tărău. De altfel, Tudor Giurgiu consideră că România s-a întors zilele acestea în epoca Stănoiu şi consideră că situaţia la care asistăm e doar începutul.

„Degeaba magistrații au făcut observații, degeaba CSM-ul se împotrivește, ei o dau înainte... Cum să votezi în plen în miezul nopții un amendament al cărui text (ref la răspunderea magistraților) era inițial altul și acesta aparținea asociațiilor profesionale? Cum să faci legi împotriva celor care vor lucra cu ele? Simplu. Pentru că majoritate. La fel, instituții-cheie din justiție sînt reconfigurate prin voință aceleiași majorități. Îl cred pe Sorin Ioniţă cînd spune că e doar primul pas și că e de fapt doar începutul. Majoritatea vrea control, pur și simplu. Vor urma probabil articole care să îi incrimineze penal pe judecătorii care dau soluții “netemeinice”. Au eliminat deja independența procurorilor, probabil vor să îi liniștească în curînd pe toți magistrații care pornesc anchete sau dau soluții care “nu contravin””, spune regizorul.

„Cred, precum mulți români, că o țară fără o justiție independentă e o țară fără viitor. De asta mi se pare că întîmplările din Parlament sunt un atentat la adresa democrației. Merită ieșit în stradă și protestat și pentru că acum 15 ani oameni tineri din sistem ajungeau să se sinucidă atunci cînd își dădeau seama de adevărata față a Justiției, de faptul că erau dependenți de șefi, care la rîndul lor așteptau OK de la politicieni și tot așa. Cred că zilele astea Rodica Stănoiu, fost ministru al justiției în anii 2000, zîmbește satisfăcută. Ne-am întors pe vremea ei", arată Giurgiu. 

Postarea lui Tudor Giurgiu vine în contextul continuării, şi joi, a demersurilor PSD-ALDE-UDMR de a supune justiţia, după ce miercuri modul de operare al aleşilor puterii a declanşat un scandal uriaş în Parlament şi proteste spontane de stradă. Proteste au anunţat pentru zilele următoare şi comunitatea Corupţia ucide, iar Platforma România 100, fondată de fostul premier Dacian Cioloş, a anunţat că li se alătură.

Tudor Giurgiu este regizorul filmului "De ce eu?", inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei declanşate asupra procurorului orădean Alexandru Lele și a presiunilor exercitate asupra sa. Lele îl arestase pe Adrian Tărău, fiul prefectului PSD de atunci, implicat în afaceri ilicite cu produse petroliere şi sponsor al partidului, fapt ce a declanşat un adevărat scandal politic. Devenit un simbol al luptei din interior împotriva unui sistem corupt, Panait a fost subiectul a numeroase articole de presă și dezbateri.

Pe înţelesul tuturor 

Pe fondul controverselor privind legile justiţiei, HotNews a publicat o ilustratie cu explicatii pe intelesul tuturor despre modificarea celor trei legi esentiale din justitie: statutul magistratilor, organizarea judiciara si legea de functionare a CSM, precizând că ele trebuie vazute in ansamblu, nu separate, modificarile pas cu pas conducând la un întreg dezastruos pentru statul de drept. 

Pasul unu: Au modificat statutul magistratilor
- Au scos din lege garantia de independenta acordata procurorului
- Procurorul ierarhic superior poate cenzura actele procurorilor si pentru netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate
- Cuvantul netemeinicie lasa loc de arbitrar si poate sa insemne orice
- Se separa cariera judecatorului de cea a procurorului
- Procurorul este pus de facto sub autoritatea ministrului justitiei, adica sub control politic

Nota: Aceasta lege a trecut trecut de Camera Deputatilor, mai trebuie sa fie votata in plenul Senatului si merge la promulgare.

Pasul doi. Au modificat legea de organizare judiciara
- Apare Sectia speciala de investigare a infractiunilor comise de magistrati
- Seful ei va fi numit doar de CSM, fara alte filtre 
- Cei 20 de procurori care o compun sunti usor de controlat, avand in vedere modificarile deja operate
- Ei vor putea ancheta magistratii incomozi sau scapa pe cei obedienti
- Statul este obligat sa se intoarca impotriva magistratilor care au luat decizii cu grava neglijenta sau rea credinta 
- Grava neglijenta este o formula vaga, care va incuraja hartuirea procurorilor care obtin achitari
- Aceste modificari s-au operat majoritatea impotriva vointei magistratilor
- Dezbaterile sunt in curs 

Nota: Aceasta lege se afla in dezbaterile Comisiei Iordache, dupa care merge la vot in plenul Camerei si Senatului dupa care ajunge la promulgare. 

Pasul trei. Urmeaza legea de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii
- Aici miza este scoaterea Inspectiei Judiciare de sub CSM
- Transformarea Iinspctiei in institutie autonoma nu garanteaza indepenenta ei
- Depinde cine va numi noii sefi si cine va popula noua inspectie
- Din legile justitiei au mai disparut cateva filtre esentiale
- Seful statului nu va mai putea refuza propunerile de numire in functiile de conducere la Inalta Curte, nici macar o singura data.
- Modificarile vazute in ansamblu induc autocenzura: cea mai perfida forma de control a justitiei

Nota: Lega de functionare a CSM nu a intrat inca in dezbaterile Comisiei speciale, de unde va fi trimisa in plenul celor doua camere si apoi la promulgare. 

Pasul patru. Exista in continuare riscul real ca presedintele sa fiei eliminat din procedura de numire a procurorilor sefi
- Exista precedent. Plenul Camerei a votat o forma respinsa in Comisia speciala a raspunderii magistratilor.
- Sectia speciala si Inspectia judiciara risca sa devina o arma  in mana politicienilor, un veritabil instrument de control
- Legile justitiei sunt trecute in mare viteza prin Parlament. In plen, orice se poate schimba chiar daca legile au trecut intr-o forma rezonabila de Comisia Iordache.
- PNL si USR  acuza PSD-ALDE-UDMR ca omoara esenta democratiei: dezbaterea parlamentara
- Institutii cheie sunt transformate radical prin amendamente introduse peste noapte in legi
- Dupa ce vor fi adoptate in Parlament, presedintele le poate trimite la reexaminare dupa 20 de zile. 

Ultimul pas. Chiar daca legile justitiei sunt votate fara corectii dupa reexaminare, presedintele este obligat sa le promulge.