După nu mai puţin de 7 amânări, Curtea Constituţională a decis, luni, că modificările controversate aduse de coaliţia PSD-ALDE codurilor penale sunt neconstituţionale.

Potrivit HotNews.ro, judecătorii CCR au admis astfel sesizările de neconstituţionalitate depuse de preşedintele Klaus Iohannis şi de către partidele de opoziţie asupra modificărilor aduse de Parlament Codului Penal şi Codului de Procedură Penală.

Motivul invocat de judecătorii constituţionali pentru decizia luată este că Parlamentul nu şi-a exercitat obligaţia de a face toate corelările textelor din Codurile penale cu deciziile anterioare ale Curţii. Digi24 notează că una dintre aceste situaţii este cea referitoare la abuzul în serviciu. Deşi CCR a cerut impunerea unui prag, parlamentarii nu au prevăzut pragul în modificările aduse articolului referitor la abuzul în serviciu.

Codurile se întorc, astfel, în Parlament, urmând a fi din nou dezbătute în Comisia specială condusă de deputatul PSD, Florin Iordache, arată sursa citată.

Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. Unele dintre modificările controversate aduse codurilor au legătură şi cu cazul de la Caracal.

Decizie cu tensiuni

HotNews notează că decizia este luată pe fondul cazului uciderii celor două fete din Caracal, care a scos la iveală ineficienţa autorităţilor. Digi24 arată şi că modificările aduse Codului penal ar putea uşura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal. Funcţionarii publici care nu îşi îndeplinesc îndatoririle de serviciu, precum intervenţia în astfel de cazuri, ar putea scăpa de pedeapsă dacă CCR respinge sesizările pe Codurile penale.

Digi24 mai scrie că decizia a fost luată pe fonduri unor tensiuni foarte mari în CCR. Conform unor surse din CCR, cel care s-a opus votului ar fi chiar preşedintele CCR, Valer Dorneanu care este şi judecător raportor pe Codul Penal. Dorneanu ar fi tras de timp pentru că ar exista deja o majoritate suficientă pentru ca cele două legi să fie declarate parţial neconstituţionale. Între judecători a existat inclusiv discuţia ca Valer Dorneanu să fie scos din complet iar decizia să fie luată de ceilalţi 8 judecători.

Coduri „pe repede înainte”

După cum se ştie, pe 24 aprilie, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce, în mare viteză, Comisia Iordache a dat raport favorabil. Cele două legi, precum şi proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie au fost atacate la Curtea Constituţională de către preşedintele Klaus Iohannis şi de către PNL şi USR.

Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eşuat în demersul de adoptare prin ordonanţă de urgenţă, acesta fiind unul dintre reproşurile aduse fostului ministru al Justiţiei Tudorel Toader, care a fost, de altfel, schimbat din funcţie.

Duminică, preşedintele Klaus Iohannis a spus că Guvernul ar trebui să se gândească dacă nu cumva este autorul moral al tragediei de la Caracal, spunând că una dintre liniile directoare ale actualei puteri este călcarea în picioare a legilor justiţiei şi a codurilor penale. Şeful statului a cerut PSD-ALDE abrogarea imediată a modificărilor la codurile penale şi la legile justiţiei.


Cele mai controversate modificări aduse Codurilor penale, redate de HotNews.ro.

- Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. În raportul publicat în 10 iulie, GRECO avertiza că cele mai recente încercări ale autorităţilor române de a reduce termenele de prescripţie pentru anumite infracţiuni de corupţie, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupţiei.

- Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

- Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.

- Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

- Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanţă, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut şi în baza acestui articol. Abrogarea influenţează şi termenele de prescripţie, care scad semnificativ.

- Interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.

- Un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunţul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.