Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, prima rectificare bugetară pe anul 2018. Decizia a fost luată fără avizul CSAT, după ce cu o zi înainte, preşedintele Klaus Iohannis a suspendat, în premieră, şedinţa.
Potrivit agenţiei de ştiri Mediafax, decizia de miercuri a Executivului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Guvernul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT. Punctul de vedere a avut la bază o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.
În replică, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că Guvernul forţează limitele Constituţiei şi a cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR în privinţa OUG de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018.
Mediafax mai notează că, potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat pe 3 septembrie de Ministerul Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 8.819,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, creşte de la 26.959,8 milioane lei la 28.066,5 milioane lei, dar, urmare a modificării nivelului PIB estimat pe anul 2018, se menţine, în termeni cash, la nivelul de 2,97% din PIB.
Printre instituţiile care au primit bani în plus la rectificare se numără:
- Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale: +2.296,5 milioane lei
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: +955,9 milioane lei
- Ministerul Finanţelor Publice: +580,7 milioane lei
- Ministerul Afacerilor Interne: +366,3 milioane lei
- Ministerul Sănătăţii: +333,6 milioane lei
- Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: +206,9 milioane lei per sold
- Ministerul Educaţiei Naţionale: +178,1 milioane lei,
- Ministerul Transporturilor: +170,5 milioane lei
- Ministerul Fondurilor Europene: +119,2 milioane lei
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +73,4 milioane lei
- Secretariatul General al Guvernului: +147,8 milioane lei
- Autoritatea Electorală Permanentă: +119,8 milioane lei
- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +149,5 milioane lei
- Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul: + 0,544 milioane lei
- Camera Deputaţilor: + 3,006 milioane lei
Rectificarea bugetară prevede alocări bugetare în minus pentru:
- Ministerul Apelor şi Pădurilor: - 7,56 milioane lei
- Ministerul pentru Românii de Pretutindeni: - 2,335 milioane lei
- Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale: -2.545,4 milioane lei
- Ministerul Afacerilor Externe: -43,4 milioane lei
- Ministerul Energiei: -45,7 milioane lei
- Ministerul Economiei: -15,0 milioane lei
- Senatul României: - 2 milioane lei
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri: - 9,92 milioane lei
- Ministerul Turismului: -17,3 milioane lei
- Serviciul Român de Informaţii: -113,0 milioane lei
- Serviciul de Informaţii Externe: - 2,84 milioane lei
- Serviciul de Pază şi Protecţie: - 15,092 milioane lei
- Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -14,207 milioane lei
- Administraţia Prezidenţială: - 11,109 milioane lei
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat pe 3 septembrie că are o variantă diferită a rectificării bugetare, cu alocări suplimentare pentru SIE, SPP şi STS, dar care vor rămâne pe minus la rectificare.
Ministerul Apărării şi Ministerul Afacerilor Interne vor rămâne cu aceleaşi sume, precum cele prevăzute în rectificarea prezentată la 3 august, conform precizărilor făcute de ministrul Finanţelor, la Antena 3. În plus, la Serviciul Român de Informaţii rămâne tăierea de 113 milioane de lei. De asemenea, la Administraţia Prezidenţială, a rămas diminuarea de peste 11 milioane lei a bugetului, dar ministrul Finanţelor a subliniat că situaţia acestei instituţii "nu face subiectul discuţiilor de mâine, pentru că nu este parte din CSAT".
Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, miercuri, că Executivul va adopta rectificarea bugetară, deoarece şi-a îndeplinit obligaţia de a cere CSAT un punct de vedere, ea afirmând că şi-ar fi dorit ca acest proiect să fie rezultatul unui consens între Preşedinţie şi Guvern. Ea a mai spus că a încercat, în ultima perioadă, să-l facă pe preşedintele Iohannis să înţeleagă faptul că rectificarea bugetară trebuie aprobată pentru a nu afecta bunul mers al economiei.