Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost reţinut în Madagascar şi se află în custodia autorităţilor de pe insulă. 

Fostul edil a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare în februarie în dosarul retrocedărilor fictive de terenuri de pe faleza din Constanţa.

El a fost reţinut pe baza unui mandat internaţional de arestare emis pe numele lui.

"Autorităţile din Madagascar au comunicat Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, faptul că un cetăţean român, urmărit internaţional pentru punerea în aplicare a unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 9 ani, a fost arestat, la data de 8 mai a.c., pentru o perioadă de 6 zile. Poliţia Română a fost în permanentă legătură cu autorităţile din Madagascar, colaborând cu acestea în vederea depistării şi arestării persoanei urmărite internaţional", au precizat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, printr-un comunicat de presă.

Radu Mazăre se află în Madagascar de circa un an şi jumătate. El a fugit din ţară pe 30 decembrie 2017, când se afla sub control judiciar. La acea vreme, Radu Mazăre a susţinut că fuge de persecuţiile din România.

În februarie, în dosarul retrocedărilor fictive, alături de Mazăre au fost condamnaţi Nicuşor Constantinescu – 5 ani de închisoare, Cristi Borcea – 5 ani, Dragoş Săvulescu – 5 ani şi jumătate, notarul Aurel Jean Andrei (soţul judecătoarei Laura Andrei, fosta şefă a Tribunalului Bucureşti) – 2 ani cu suspendare. Instanţa a decis şi confiscarea plajelor din Mamaia retrocedate ilegal, scrie g4media.ro.

Pe 3 mai, Mazăre a mai fost condamnat de Curtea Supremă la o altă sentinţă de 9 ani şi 10 luni într-un alt dosar de corupţie, dosarul Polaris, sentinţă care poate fi atacată cu apel.

Potrivit DNA, între 2006 şi 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat peste 2 milioane euro, din care a primit un milion de euro şi 2.472.303 lei, de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism pentru proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

Condamnarea din mai de la Curtea Supremă poate fi atacată cu recurs.