De la 1 ianuarie 2019, România a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru prima dată în cei 12 ani de când ţara noastră a aderat la UE.
Principalele dosare pe "masa" României
Deţinerea acestui mandat, o premieră pentru România, ţară care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, va reprezenta atât o provocare fără precedent, cât şi o oportunitate pe măsură, conform site-ului oficial al preşedinţiei. România se va afla astfel în centrul procesului decizional european, având un rol important în dezvoltarea şi consolidarea proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar şi, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.
Procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 se vor derula în timpul preşedinţiei române, scrie news.ro.
De asemenea, în această perioadă va fi dezbătută şi aderarea României la Schengen.
Patru piloni
Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de acţiune: (1) Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; (2) Europa siguranţei; (3) Europa, actor global; (4) Europa valorilor comune.
Calendarul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida acţiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel naţional vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene.
Primul eveniment al Preşedinţiei române este vizita preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, şi a Colegiului comisarilor în 10-11 ianuarie la Bucureşti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre, potrivit news.ro.
Mesajul premierului Viorica Dăncilă
Dacă 2018 a fost anul României Centenare, 2019 va fi cel al României europene, promotor al coeziunii între statele membre, susține premierul Viorica Dăncilă într-un mesaj transmis marți, când România preia președinția Consiliului Uniunii Europene.
”2018 a fost anul României Centenare, 2019 va fi cel al României europene, promotor al coeziunii între statele membre. Este esențial ca în acest moment simbolic pentru destinul european al țării noastre să dovedim încredere, forță și înțelepciune. Începând de astăzi, vom prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni. România va avea șansa, dar și responsabilitatea, de a demonstra și valorifica potențialul și valențele sale europene, în efortul de întărire a ceea ce reprezintă construcția europeană: o Uniune a cetățenilor, a libertăților, a eforturilor și capacităților noastre conjugate”, spune Dăncilă.
Cum se reflectă evenimentul în presa internațional
Exercitarea de către România a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene are loc într-un context politic intern complicat şi a unor relaţii tensionate cu Bruxelles-ul. De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în urmă cu câteva zile, că România este bine pregătită din punct de vedere tehnic, dar ”nu a înţeles sarcina” asigurării Preşedinţiei Consiliului UE.
Preluarea acestui rol de conducere în Uniunea Europeană a fost comentată de jurnaliştii din întreaga lume, scrie site-ul stirileprotv.ro.
New York Times a scris că Guvernul României se află în „coliziune” cu UE, iar România va prelua atribuţii importante în Uniune, deși Guvernul de la București a atras critici dure de la Bruxelles din cauza modificărilor care vizează sistemul de justiție.
La rândul său, The Guardian a dedicat în ultima zi a anului o analiză preluării președinției rotative a Consiliului UE de către România, notând că Guvernul țării a fost acuzat că încearcă se distanțeze de principiile și reformele democratice.
Preluarea președinției joacă un rol important pentru o țară care are prilejul să „se vândă” vecinilor. Chiar și așa, pe fondul tensiunilor din țară legate de reformele din Justiție, la Bruxelles a avut loc inclusiv o discuție care avansa ipoteza ca România să nu mai preia președinția, ci să o facă mai degrabă Finlanda.