Lovitură grea, pentru Ungaria, în Parlamentul European. Europarlamentarii au aprobat, miercuri, o rezoluţie prin care se demarează procedura pentru declanşarea Articolului 7 al Tratatului UE împotriva Ungariei. Este vorba despre aşa-numita "opţiune nucleară", iar la finalul procedurii, Budapesta ar putea rămâne fără drept de vot. Ungaria este a doua ţară în cazul căreia se aplică această procedură, după Polonia, pentru încălcări ale statului de drept, după cum arată Digi24.ro.
Potrivit sursei citate, rezoluţia a fost votată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri. Este un vot foarte important, pentru că este pentru prima oară când declanşarea procedurii de sancţionare a unei ţări pentru derapajele în privinţa statului de drept se decide în Parlamentul European, unde erau necesare două treimi din voturi.
Rezoluţia votată menţionează articolul 7.1 din Tratatul european, care se referă la o acţiune de prevenţie, cu alte cuvinte, procedura este declanşată împotriva Ungariei pentru a preveni o înrăutăţire a situaţiei statului de drept.
Digi24 arată că procedura este îndelungată şi laborioasă, dar este un semnal politic important, pentru că rezultatul votului din Parlamentul European arată că inclusiv popularii europeni, adică cei care sunt din acelaşi partid european cu Fidesz-ul lui Viktor Orban, au votat în favoarea rezoluţiei.
Reprezentanţii Guvernului de la Budapesta vor avea dreptul să se apere în faţa Consiliului Uniunii Europene, să vină cu justificările lor şi să-şi argumenteze acţiunile.
Votul de miercuri din Parlamentul European vine după dezbaterea din ajun din forul legislativ pe această temă, dezbatere la care a participat şi premierul Viktor Orban. Acesta a contracarat şi a spus că raportul Salvini este un abuz şi o insultă la adresa ţării sale.
„Șantaj și acuzații false”
Combativ și vehement, Viktor Orban a avertizat că țara sa nu va ceda în fața "șantajului". "Nu voi accepta ca forțele pro-imigrație să ne amenințe, folosind șantajul și calomniind Ungaria pe baza unor acuzații false", a spus liderul ultraconservator, în fața parlamentarilor. Pentru a-și argumenta afirmațiile, guvernul său a postat online o "fișă de informare" de peste 100 de pagini, ca răspuns la criticile Parlamentului, invocând cel puţin de 37 de acuzaţii mincinoase. "Credeţi că ştiţi mai bine decât maghiarii înșiși ceea ce are nevoie Ungaria", a mai spus Orban.
Parlamentul European a dezbătut marţi oportunitatea de a declanşa sau nu o procedură rar folosită (articolul 7 din Tratatul UE) care vizează sancţionarea Ungariei pentru că ar exista un risc clar de încălcare gravă a valorilor pe care s-a fondat Uniunea.
În esență, premierului ungar i se reproşează nerespectarea statului de drept şi a libertăţii ONG-urilor, dar şi rele tratamente aplicate imigranţilor. Raportul eurodeputatei Judith Sargentini (Verzi) stabilește în lunga listă de "preocupări" şi pe cele legate de încălcarea libertăților și valorilor UE în presă, în universități, împotriva minorităților, dar și în materie de corupție și justiție.
Viktor Orban se află la putere din 2010, propulsat de o gravă eroare a socialiştilor aflaţi până atunci la guvernare: aceştia au minţit voit în legătură cu situaţia economiei, de teamă să nu piardă alegerile, iar discuţiile lor din spatele uşilor închise s-au scurs către presă şi le-au fost fatale. Abia ajuns la putere, Orban a declanşat o vastă reformă constituţională în care a introdus valorile "creştinismului" şi ale "familiei tradiţionale".
În cazul Poloniei, această procedura a fost declanşată de Comisia Europeană.