Aşa cum arătam anterior, legislaţia României permite oricărui cetăţean să aibă acces la informaţiile de interes public, arătând expres ce categorii de informaţii nu sunt considerate de interes public.

În ceea ce priveşte procedura prin care cetăţeanul poate avea acces la informaţiile de interes public, Legea nr. 544/2001 prevede că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.

Cetăţeanul trebuie să formuleze o cerere care să cuprindă  următoarele elemente: a) autoritatea sau instituţia publică căreia i se adresează cererea; b) datele solicitate, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public; c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care acesta solicită primirea răspunsului.

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris solicitării în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea ei, în funcţie de dificultatea, complexitatea, de volumul lucrărilor documentate şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

Dacă autoritatea publică apreciază că informaţiile solicitate nu sunt de interes public trebuie să răspundă motivat solicitantului în termen de 5 zile de la primirea cererii.

În cazul în care autoritatea refuză comunicarea informaţiilor sau nu răspunde în niciun fel cererii de acces la informaţii, solicitantul poate face plângere la secţia de contencios administrativ a Tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază, în termen de 30 de zile de la data primirii refuzului sau de la data expirării termenului de răspuns. Nu este necesară parcurgerea etapei plângerii prealabile.

Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. Hotărârea Tribunalului este supusă recursului la Curtea de Apel, care pronunţă o decizie definitivă.