Legislaţia noastră prevede posibilitatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil.

Acestea nu se confundă cu obligaţia statului de a asigura apărarea din oficiu în procesele penale, indiferent de starea materială a persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, în cazul în care legea stabileşte că asistenţa juridică a persoanei acuzate este obligatorie.

Revenind la procesele civile, Ordonanţa de Urgenţă nr. 51/2008 care reglementează ajutorul public judiciar în materie civilă, prevede că acest ajutor reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Conform acestui act normativ, ajutorul public judiciar se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale, unde, aşa cum am arătat mai sus, se desemnează avocat din oficiu indiferent de starea materială a persoanei acuzate.

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile legii, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

În concret, ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu; b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar; c) plata onorariului executorului judecătoresc; d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Cum se realizează concret această procedură, în episodul următor. Dar, până atunci, vă doresc Sărbători fericite şi un An Nou îmbelşugat!