Încă din 1965, în SUA s-au semnalat cazuri severe de rujeolă, atipică, la copiii vaccinaţi cu 2-4 ani înainte cu vaccin cu virus inactivat, iar ulterior şi la adulţi tineri vaccinaţi cu acelaşi vaccin cu 20 de ani înainte sau mai mult.

De asemenea, s-au înregistrat cazuri de rujeolă atipică la pacienţi vaccinaţi cu virus viu atenuat. Rujeola atipică are perioadă de incubaţie, ca forma tipică, dar debutul este cu febră mare, dureri la nivelul capului, muşchilor şi abdomenului, tuse seacă şi erupţie asemănătoare urticariei sau sub formă de mici pete roşii, hemoragice şi/sau vezicule, care apar, spre deosebire de forma tipică, începând de la mâini şi picioare, continuând spre cap, leziunile bucale fiind rare.

Frecvent poate apărea pneumonia asociată cu edeme (acumulări lichidiene sub piele) la nivelul extremităţilor. Aceste simptome durează minimum 2 săptămâni. Forma atipică de rujeolă se poate confunda cu pneumonia bacteriană sau cea din varicelă, cu scarlatina sau cu infecţia cu meningococ.

Profilaxia rujeolei se poate face prin imunizare activă cu vaccinuri care conţin virus viu atenuat, dar cel mai potrivit la ora actuală (chiar şi pentru adulţi) este trivaccinul rujeolă-oreion-rubeolă (ROR), cu rezultate remarcabile (imunitate la circa 95% din cei vaccinaţi la vârsta de 15 luni sau mai târziu, cu durata de peste 20 de ani şi cu probabilitate mare de a fi definitivă şi cu asigurarea protecţiei chiar la administrarea în primele 3 zile de la infectare).

Rujeola poate fi prevenită şi prin administrarea de gamma-globulină injectabilă în primele 6 zile de la infectare, dar metoda nu se recomandă pentru limitarea epidemiilor, ci doar la cazurile cu contraindicaţie la vaccinare, cum sunt gravidele, unii bolnavi de cancer aflaţi sub tratament cu chimioterapie, sau cei cu SIDA.

ATENŢIE! Vaccinarea cu trivaccin ROR se face la 12-15 luni de la naştere sau şi mai târziu, următoarea doză administrându-se la vârsta de 11 sau 12 ani. Nu se administrează la gravide şi la bolnavii cu TBC netratată, leucemie, sau alte afecţiuni care scad imunitatea. În caz de epidemie, vaccinul se poate administra şi la 9 luni, cu revaccinare la 15 luni.

REŢINEŢI! Majoritatea celor născuţi înainte de 1957 pot fi consideraţi imuni la rujeolă şi nu necesită vaccinare. Studenţii din anul I de studii şi cadrele medicale care nu au dovadă de vaccinare se vor vaccina cu 2 doze administrate la interval de o lună. Persoanele vaccinate cu virus inactivat pot fi expuse unui risc crescut, de aceea se vor vaccina cu o doză de trivaccin ROR, la fel ca toţi cei vaccinaţi în perioada 1963-1967 cu vaccin antirujeolic necunoscut (viu sau atenuat).