Depresia este des înţeleasă ca o stare de tristeţe, dar în realitate, depresia înseamnă mai mult de atât. Este o boală ce implică o stare de vid interior, anxietate, lipsă de energie, tulburarea poftei de mâncare şi a timpului petrecut în starea de somn şi o mulţime de alte lucruri conexe. Mai jos trecem în revistă o serie de elemente mai puţin cunoscute despre depresie, elemente care pictează un tablou de ansamblu al acestei afecţiuni.

Depresivii tind să îşi seteze ţeluri generaliste în contrast cu non-depresivii care îşi setează ţeluri specifice. Un depresiv va decide că îşi doreşte un viitor mai bun dar un non-depresiv va şti şi cum să atingă acel ţel spunându-şi "aleg un viitor mai bun făcând următoarele lucruri". Conform acestui studiu depresivii nu dau explicaţii specifice în raport cu atingerea ţelurilor lor. Nu pot spune cu exactitate cum să atingă un scop, deşi sunt conştienţi că vor asta.

Alt studiu afirmă că depresia afectează nu doar atenţia, ci şi memoria, modalităţile de învăţare vizuale şi spaţiale. Cu cât eşti mai depresiv, cu atât înveţi mai greu şi ai dificultăţi mai mari în a-ţi aminti lucruri. O altă caracteristică a depresiei este ruminaţia, care se traduce prin rularea aceloraşi gânduri depresive fără încetare în încercarea de a găsi cauze şi răspunsuri ale problemei care a provocat depresia. Depresivii sunt centraţi pe timp şi un studiu a arătat că sunt capabili să-l estimeze cu acurateţe, ceea ce înseamnă că au o percepţie exactă a producerii evenimentelor şi că sunt mai atenţi decât ceilalţi la detalii.

Depresivii sunt totodată mai sensibili la durerea fizică. Dacă nu ajunge faptul că experimentează durere psihică şi distres, un depresiv percepe mai intens şi durerea fizică atunci când aceasta se produce. Un alt studiu afirmă că oamenii depresivi sunt mai realişti decât non-depresivii. Nefiind atât de optimişti, sunt capabili din acest motiv să îşi evalueze mai corect performanţele, în timp ce persoanele non-depresive sunt mai încrezătoare în forţele proprii şi tind să-şi supraevalueze realizările.

O cercetare efectuată pe mai multe studii longitudinale a relevat faptul că exerciţiile fizice reduc depresia în sine, dar şi riscul de a dezvolta depresie. Cu cât ai mai multă activitate fizică, cu atât cresc şansele să scapi de starea de depresie şi să eviţi o alta pe viitor. Un alt studiu a arătat că micile elemente de stres din viaţa noastră de zi cu zi - şi în special modul în care reacţionăm în faţa lor - prezic apariţia şi severitatea depresiei. Cu cât lăsăm mai mult evenimente minore să ne afecteze (maşina nu a pornit nici la a treia încercare a cheii), cu atât creşte şansa ca ulterior în viaţă să suferim un episod depresiv.

Un alt lucru de ştiut despre depresivi este faptul că au dificultăţi în a-şi aminti perioadele bune din viaţa lor. Acest lucru implică faptul că nu au un loc mental de refugiu în amintiri plăcute, ceea ce le prelungeşte suferinţa. Dacă atunci când suntem supăraţi reuşim să ne consolăm amintindu-ne de vremuri mai bune, un depresiv nu va reuşi să facă acest lucru cu aceeaşi uşurinţă.