La sfârşitul anului trecut a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea nr. 310/2018 pentru modificarea Codului de procedură civilă. Această lege aduce modificări importante sistemului procesual, acestea putând fi sistematizate în trei categorii.

Prima categorie de modificări vizează transpunerea în legislaţie a deciziilor Curtii Constituţionale ce au vizat prevederile codului de procedură civilă din 2013 şi până astăzi.

A doua categorie o reprezintă modificările ce semnifică schimbarea viziunii iniţiale a codului cu privire la anumite aspecte procedurale. Astfel, prin Legea nr. 310/2018 se renunţă la cercetarea proceselor în cameră de consiliu, intrarea în vigoare a acestei prevederi fiind amânată succesiv din 2013 până astăzi. În concluzie, şi pe viitor toate procesele se vor desfăşura numai în şedinţă publică.

De asemenea, se renunţă şi la dispoziţiile legale ce prevedeau ca pregătirea dosarului pentru calea de atac să se realizeze de către instanţa a cărei horărâre se atacă. În fine, se renunţă şi la procedura filtrului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, probabil din raţiuni de celeritate a procedurii.

A treia categorie de modificări sunt cele care vizează soluţii ale codului care nu şi-au atins finalitatea în practică. Spre exemplu, se renunţă la posibilitatea atacării separate a încheierii prin care se respinge o cerere de intervenţie deoarece, în practică, imaginaţia debordantă a românului a provocat pur şi simplu oprirea unor proceduri în condiţiile în care, pe rând, toţi prietenii pârâtului făceau câte o intervenţie dublată de un apel la încheierea de respingere a acesteia, asfel încât procesul se amâna pe termen nedeterminat.

Legea mai prevede că hotărârea se redactează şi se semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.

În fine, tot pentru celeritate, etapa scrisă se scurtează, judecătorul acordând primul termen de judecată imediat după depunerea întâmpinării şi nu a răspunsului la întâmpinare, cum se prevedea în vechea reglementare.