Conform unui comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, în ziua de 13 septembrie 2016, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin.(5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art. 16 alin.(1) lit.f) din acelaşi act normativ.
Mai concret, în Codul de procedură penală se prevede că, în cazul în care o persoană nu mai poate fi condamnată deoarece a trecut termenul de prescripţie a răspunderii penale (termen calculat în funcţie de pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită), judecătorul penal nu va mai verifica pretenţiile păgubitului, acesta fiind nevoit să pornească un nou proces la instanţa civilă.
Cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că aceste dispoziţii legale sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile de către instanţa penală, în cazul încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a reţinut că textele de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate sau al succesorilor acesteia, care se constituie parte civilă în procesul penal, contravenind, în acest fel, dispoziţiilor art. 21 alin.(3) din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
După motivarea hotărârii, aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial şi va fi obligatorie pentru toate instanţele de judecată.
Decizia Curţii s-ar putea să fie doar prima cu privire la modul de soluţionare a acţiunii civile în procesul penal, existând şi alte dispoziţii legale care prevăd că judecătorul penal va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă - spre exemplu, în situaţia în care fapta nu mai este considerată infracţiune de noua legislaţie penală.