Inteligenţa este râvnită în ziua de azi ca un atribut fără de care persoana nu se poate descurca eficient în viaţă. Adevărul este însă că inteligenţa corelează extrem de bine cu probleme de ordin mental, afectiv şi social. Oamenii cu IQ ridicat întâmpină mai multe dificultăţi în a se integra în societate, mulţi suferă de depresie, anxietate sau alte tulburări, iar o mică parte au chiar şi boli mintale.
Asociaţia Mensa este alcătuită din oameni care au înregistrat un scor înalt la testul de inteligenţă Mensa, test care decide dacă te situezi în acel aproximativ 2% din populaţie care trece de un anumit nivel ridicat de inteligenţă. Un studiu a preluat datele personale a 3715 de membri ai acestei asociaţii şi-a realizat o comparaţie între ele pentru a găsi un numitor comun al inteligenţei. Rezultatele au arătat lucruri interesante. Oamenii cu un intelect înalt sunt cu 20% mai dispuşi să fie diagnosticaţi cu autism, 80% mai dispuşi să fie diagnosticaţi cu ADHD, 83% mai dispuşi să fie diagnosticaţi cu anxietate şi există o probabilitate cu 182% mai mare să dezvolte cel puţin o tulburare de comportament.
Bolile fizice nu-i ocolesc nici ele pe cei cu IQ ridicat, aceştia având cu 213% mai mari şanse să dezvolte alergii legate de mediu, 108% mai multe şanse să dezvolte astm şi cu 84% mai multe şanse să dezvolte o boală a sistemului imunitar. Mai mult, ca urmare a modului diferit în care gândesc, oamenii cu un nivel ridicat de inteligenţă sunt mai retraşi, socializează rar şi stângaci şi sunt priviţi drept "ciudaţi" de restul ceea ce le afectează relaţiile interpersonale şi modul de funcţionare în societate.
Studiul afirmă că un IQ înalt este rodul unei supraexcitabilităţi intelectuale, o hiper-reactivitate a sistemului nervos central. Această superexcitabilitate intelectuală îi face sensibili - de exemplu - la stimuli nevinovaţi din mediul înconjurător (sunete puternice ori obiecte nearanjate într-o anume ordine). Tot ea duce la anxietate şi depresie deoarece aceşti oameni tind să supra-analizeze situaţiile cu care se confruntă ori ideile care le survin şi astfel ajung la ruminaţii, griji uneori nejustificate ori oboseală. Stresul impus de alienarea faţă de societate ori stimulii care-i asaltează din mediu duc de cele mai multe ori la o slăbire a sistemului imunitar.
Prin urmare oamenii inteligenţi sunt mai bolnăvicioşi, mai des neacceptaţi de societate şi mai predispuşi la o viaţă grea presărată de mici impedimente de ordin mental, fizic şi social.