Pancreatita acută este o inflamaţie a pancreasului cu manifestări diferite, de la forma edematoasă, care este o afecţiune uşoară şi reversibilă în majoritatea cazurilor, la forma necrozantă, foarte severă.

Pancreasul este o glandă anexă a tubului digestiv situată în profunzimea cavităţii abdominale, între stomac şi coloana vertebrală şi între duoden şi splină, cu rol în digestie (prin sucul pancreatic secretat la nivelul duodenului) şi rol endocrin (prin producerea de glucagon şi de insulină). Deşi există multe cauze de pancreatită acută, totuşi încă nu se cunosc mecanismele prin care factorii incriminaţi determină inflamaţia pancreatică.

Cele mai importante cauze sunt ingestia de alcool (alcoolismul acut sau cronic), calculii biliari, postoperator (după intervenţii chirurgicale la nivelul abdomenului, dar şi unele neabdominale), traumatismele abdominale, unele infecţii (oreionul, hepatita virală şi alte infecţii virale), unele medicamente (în 5% din cazuri, fiind incriminate peste 80 de medicamente, dar multe dintre acestea referindu-se la cazuri singulare), ulcerul duodenal şi altele.

Durerea abdominală este simptomul major al bolii, putând varia de la o senzaţie de disconfort tolerabil, la o jenă severă, constantă şi invalidantă. Cel mai fecvent durerea are caracter "sfredelitor", cu localizare în jurul ombilicului şi cu iradiere în spate, dar uneori şi în piept sau în abdomenul inferior. Alte simptome sunt greaţa, vărsăturile şi distensia abdominală. Confirmarea diagnosticului se face prin examenele de laborator (prezenţa în sânge a unor enzime pancreatice), radiologie şi ecografie. Riscul de deces este destul de mare, de aceea diagnosticul trebuie bine precizat, boala putându-se confunda cu ulcerul perforat, colecistita acută şi colica biliară, ocluzia intestinală acută, colica renală sau chiar cu infarctul miocardic acut.

ATENŢIE! Orice durere acută şi severă abdominală şi a spatelui trebuie investigată atent de către medic, probabilitatea unei pancreatite acute fiind mare. S-a constatat că apariţia hipotensiunii arteriale sau a tahicardiei determină agravarea bolii. Complicaţiile pot fi multiple, de la cele locale (flegmon sau abces pancreatic) până la cele sistemice (pneumonii, hipotensiune arterială, gastrită erozivă sau chiar ulcer duodenal, afecţiuni ale rinichiului, hiperglicemie, encefalopatii, psihoze etc.).

REŢINEŢI! Tratamentul pancreatitei acute se face în spital şi are rezultate la majoritatea pacienţilor (85-90% din cazuri), vindecarea survenind la 3-7 zile de la instituirea tratamentului. Se utilizează antialgice, perfuzii cu lichide speciale pentru menţinerea volumului sanguin, oprirea alimentaţiei orale şi aspiraţia naso-gastrică (în cazuri selecţionate) şi antibiotice (în cazurile cu infecţie cunoscută). Bolnavul începe să bea lichide după 3-6 zile, iar dieta normală se reia după 5-7 zile. Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor cu complicaţii şi celor care nu răspund la tratamentul medical.