Recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la ultima dintre cele trei "legi ale justiţiei", respectiv cu privire la legea de modificare a statutului judecătorilor şi al procurorilor.

Ca urmare a acestui fapt, preşedintele este obligat să promulge modificările, care vor intra, cât de curând, în vigoare.

Legea reglementează noi condiţii pentru răspunderea magistraţilor în cazul erorilor judiciare. Astfel, se prevede că există eroare judiciară atunci când: a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

De asemenea, legea prevede că prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale, pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.

În ceea ce priveşte procedura de angajare a răspunderii magistratului pentru comiterea unei erori judiciare se prevede că persoana care se consideră victima unei erori judiciare trebuie să se îndrepte împotriva statului reprezentat prin Mininsterul Finanţelor Publice, competenţa de judecată aparţinând tribunalului de la domiciliul persoanei vătămate.

În cazul în care instanţele de judecată constată existenţa erorii judiciare şi obligă Statul Român la plata de despăgubiri, acestea vor fi achitate în termen de maximum un an de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat existenţa erorii judiciare.

De asemenea, în urma acestei hotărâri se va declanşa o procedură pentru a se verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.