Aşa cum arătam recent, a intrat în vigoare prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public, respectiv Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Această lege aduce modificări şi în ceea ce priveşte completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care nu vor mai conţine, obligatoriu, preşedintele sau vicepreşedinţii Înaltei Curţi. Practic, în urma modificărilor, completurile de 5 judecători vor fi constituite doar prin tragere la sorţi la începutul fiecărui an, fiecare magistrat desemnat în aceste completuri urmând a le prezida, prin rotaţie, în ordinea vechimii în magistratură.

Modificarea razei de competenţă a judecătoriilor nu va mai putea fi făcută prin hotărâre a Guvernului, ci prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu avizul obligatoriu al Ministrului Justiţiei.

În ceea ce priveşte instanţele militare, s-a abrogat obligaţia ca judecătorul sau procurorul militar să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade militare cu inculpatul judecat.

Cu privire la procurori, s-a introdus obligaţia legală pentru aceştia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive.

În exercitarea acestei obligaţii se prevede că "în comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare".

Pentru a se garanta independenţa procurorului de caz, acestuia i se permite să poată contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.

Concomitent însă, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.