Aşa cum arătam recent, a intrat în vigoare prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public, şi anume Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conform noilor reglementări, procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.

În ceea ce priveşte procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sau ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), aceştia trebuie să aibă minimum 8 ani vechime ca procuror pentru a putea lucra în cazul acestor direcţii specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care celor care nu îndeplineau aceste condiţii la intrarea în vigoare a noii legi le-a fost încetată activitatea în cadrul acestor structuri.

O prevedere mult dezbătută este aceea de înfiinţare, în cadrul Prachetului General, a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr maxim de 15 procurori, acesta putând fi mărit, la nevoie.

Conform normelor tranzitorii din lege, secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare legii, cauzele de competenţa acesteia înregistrate la orice structură de parchet şi nesoluţionate până la data la care secţia este operaţională urmând a fi înaintate acestei noi structuri.

Noua lege mai prevede că nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară lucrători, informatori sau colaboratori, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii. Anterior numirii în funcţie, aceştia vor da o declaraţie olografă pe propria răspundere că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii, că nu sunt şi nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.