Sindromul stresului post-traumatic (post-traumatic stress disorder - PTSD) este unul din subiectele de cercetare cel mai des întâlnite în psihologie. Ca urmare a unei traume din trecut, suferindul de PTSD retrăieşte trauma chiar şi în absenţa acesteia, este asaltat de gânduri intruzive legate de respectiva traumă, are reacţii fiziologice şi psihologice pe care nu le poate controla şi are un nivel ridicat de anxietate.

Ochiometric, luându-ne după statistici şi rapoartele spitalelor, PTSD-ul este mai des întâlnit la femei decât la bărbaţi. Până acum nu se ştia exact de ce femeile resimt mai puternic stresul post-traumatic şi li se punea în cârcă firea emotivă sau mai sensibilă asociată sexului frumos.

Un studiu publicat în revista Depression and Anxiety în 9 ianuarie 2017 detaliază o cercetare menită să aducă lumină asupra diferenţelor de sex în manifestarea stresului post-traumatic. 59 de tineri cu vârste între 9 şi 17 ani au fost selectaţi pentru acest studiu; jumătate sufereau de PTSD, iar jumătate nu. 14 persoane de sex feminin şi 16 persoane de sex masculin din grup erau diagnosticate cu PTSD şi raportau prezenţa unuia sau a mai multor stresori care le cauza disconfort. Toţi participanţii au fost scanaţi cu ajutorul aparaturii SMRI (Structural Magnetic Resonance Imaging) pentru a vedea dacă există diferenţe la nivelul creierului între grupurile studiului.

"Insula" este o regiune din cortexul cerebral care joacă un rol important în modul în care acordăm atenţie informaţiilor de ordin senzorial din corp şi conştientizării de sine. Tot "insula" se ocupă în parte de reglarea emoţiilor. Studiul a dezvăluit că, deşi în cazul adolescenţilor sănătoşi această regiune nu prezenta deosebiri, când venea vorba de diferenţele de sex, atunci când comparai băieţii din grupul de control cu cel din grupul celor cu PTSD, ultimii aveau un volum mai mare al acestei zone a creierului. Mai mult, fetele cu PTSD aveau un volum mai mic al "insulei" faţă de fetele fără semnalmente de stres post-traumatic.

Două inferenţe se pot trage de aici. Prima ar fi că traumele din copilărie care rezultă în PTSD modifică creierul la nivel fizic, alterând dimensiunea unei porţiuni a cortexului cerebral. A doua ar fi că motivul pentru care fetele fac mai des PTSD decât băieţii poate fi explicat de diferenţele de dimensiune ale insulei din creierul celor cu stres post-traumatic. Mergând pe firul celei de-a doua afirmaţii, "insula" descreşte treptat în dimensiune pe parcursul vieţii pe măsură ce îmbătrânim. Cu alte cuvinte, despre fetele care n-au atins încă limita maturităţii şi care au trecut printr-o traumă ce rezultă în PTSD se poate spune că "îmbătrânesc" mai repede ca urmare a respectivei traume.