Suntem la începutul sezonului turistic. De aici înainte, pân-o da bruma, toţi vom plănui măcar un picnic, o tură cu bicicleta sau pe jos, o ieşire, ceva, "în natură". Dar cum ar fi să nu se poată, să nu-ţi vină să scoţi capul din casă fiindcă peste tot e numai gunoi? Imaginează-ţi cum ar fi să ieşi la iarbă verde, dar să nu o vezi din cauza murdăriilor şi a vetrelor de foc. Din păcate, sunt multe locuri în ţară şi în lume unde gunoaiele produse de om au biruit natura.
Problema gestionării deşeurilor aduse de turişti pare mai complicată pentru autorităţile locale decât cea a gunoiului produs de comunităţi, nici aceasta rezolvată până la capăt. Poţi număra pe degetele de la o mână destinaţiile turistice în care se găsesc pubele menite să adune deşeurile produse de vizitatori.
Aşa se explică de ce, din când în când, pe Crişul Repede e o adevărată viitură de PET-uri, de ce dolinele şi unele peşteri din Apuseni au devenit gropi de gunoi clandestine. E o ruşine pentru noi, dar asta e realitatea. Avem una dintre cele mai frumoase ţări ale Europei, dar totodată trăim în probabil cel mai insalubru stat de pe continent.
Primarii zic că localnicii care nu au contracte de salubrizare folosesc pubelele destinate deşeurilor turistice, umplându-le de pe o zi pe alta. O fi şi asta o explicaţie, dar nu poate fi o scuză, nici pentru edili, nici pentru turişti. Containere pentru resturile generate de turism ar trebui să existe pe lângă gări, staţii de autobuz, la capetele traseelor turistice...
Principiul e simplu: lasă lucrurile aşa cum ţi-ai dori să le găseşti. Dacă ai putut să cari până în creierii munţilor o sacoşă plină cu mâncare sau o sticlă cu apă, la întoarcere, goale, îţi va fi mult mai uşor să le duci până la primul coş de gunoi. Procedând aşa, îi faci un serviciu naturii şi îţi faci ţie un bine. Poate ai dori să revii...
Florin Budea
ecologist