Anul 2019 va fi decisiv pentru salubritatea din Bihor. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect va demara implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor (SMID), care presupune că toţi bihorenii vor fi obligaţi să recicleze. Directorul asociaţiei, Bujor Chirilă, anunţă că în primăvară va lansa licitaţiile pentru desemnarea operatorilor de salubritate, iar dacă nu vor exista contestaţii ale perdanţilor, în toamnă se vor cunoaşte firmele care vor colecta deşeurile din întregul judeţ.

Între timp, ADI Ecolect modifică proiectul, creând o zonă exclusiv pentru Oradea. Mai rămâne de văzut dacă primarul Ilie Bolojan va agrea această variantă sau va dori, în continuare, ieşirea oraşului din asociere...

"Să înţelegem că lucrăm în echipă"

- În ce stadiu este acum implementarea SMID?

- Investiţiile realizate, adică staţiile de sortare şi de transfer a deşeurilor, respectiv staţia de tratare mecano-biologică, nu au fost testate şi nici recepţionate, pentru că antreprenorul, firma Teamnet Engineering, şi firma subcontractată, Euriteh, au intrat în insolvenţă şi nu s-au prezentat la efectuarea probelor instalaţiilor. Noi am preluat aceste investiţii de la unitatea de implementare a proiectului (UIP) din cadrul Consiliului Judeţean şi în cel mai scurt timp vom soluţiona această problemă.

De asemenea, am preluat caietele de sarcini pentru viitorii operatori de salubritate, care trebuiau finalizate până în septembrie 2018, dar firma angajată pentru întocmirea lor le-a predat la nivel de draft, fără date concrete, precum numărul de locuitori sau estimări privind cantităţile de deşeuri. Sperăm că până pe 15 februarie le vom finaliza şi vom merge cu ele în toate consiliile locale din judeţ, unde vor trebui aprobate. Dacă o unitate administrativ-teritorială nu aprobă caietul de sarcini, întreg proiectul este blocat, de aceea e important să înţelegem că lucrăm în echipă.

- Când se vor cunoaşte viitorii operatori de salubritate?

- Salubritatea este una dintre problemele majore ale Bihorului, cu un impact foarte mare asupra vieţii cotidiene a bihorenilor. De aceea, am convingerea că în momentul în care vor primi caietele de sarcini, toate consiliile locale le vor aproba în cel mai scurt termen. Eu estimez că până în 15 martie se va încheia această etapă, iar apoi putem să urcăm documentaţiile pe SICAP (n.r. - platforma electronică pentru achiziţii publice), unde urmează o perioadă de validare. Dacă lucrurile vor merge bine şi nu vor exista contestaţii, am putea avea operatori de salubritate din această toamnă. Dar, cunoscând problematica altor judeţe cu SMID, ne-am asumat ca termen 31 decembrie 2020, când avem convingerea că sistemul va fi operaţional în tot judeţul.

Oradea, pe cont propriu

- Săptămâna trecută, aţi anunţat crearea unei zone distincte pentru Oradea, aşa cum a cerut primarul Ilie Bolojan. Concret, ce va presupune această modificare a proiectului?

- SMID prevedea înfiinţarea a şase zone în Bihor, iar Oradea era în zona 1 împreună cu 25 de comune. În urma analizelor pe care le-am făcut în luna septembrie cu conducerea Consiliului Judeţean, am considerat că s-ar impune, pentru a asigura o cât mai bună funcţionare a SMID, ca Oradea să devină o zonă distinctă. Am făcut demersurile necesare, pentru că orice modificări necesită aprobarea Ministerului Fondurilor Europene, şi am primit răspunsul că este posibilă o reaşezare a zonelor, cu condiţia să facem nişte studii. Documentaţia este aproape finalizată şi o vom trimite săptămâna aceasta. Am aflat între timp că această chestiune era solicitată şi de primarul Ilie Bolojan şi m-a bucurat acest lucru, mă bucur că sunt zone în care ne putem întâlni.

- Se va evita, astfel, scenariul sumbru al gunoaielor neridicate de pe străzile Oradiei, aşa cum primarul spunea că se poate întâmpla dacă CJ Bihor întârzie organizarea licitaţiilor?

- După ce vom primi acordul final de la Minister, licitaţia pentru zona Oradiei va fi organizată de ADI Ecolect, sperăm că cel mai târziu la începutul verii. Există posibilitatea ca Primăria să organizeze această licitaţie, dar are nevoie de mandatul AGA al Asociaţiei.

- Credeţi că, după această modificare, Primăria Oradea nu va mai dori ieşirea din SMID?

- Eu înţeleg preocuparea domnului Bolojan şi este firesc să îşi ia garanţiile pentru funcţionarea sistemului, dar ieşirea Oradiei din SMID e un scenariu care ar periclita conceptul în sine de management integrat. Această variantă poate fi posibilă din punct de vedere legal, dar cu costuri destul de mari, pe care nu sunt sigur că orădenii sunt dispuşi să le suporte. Oradea ar trebui să plătească investiţiile directe de care a beneficiat în SMID, de exemplu pentru închiderea gropii de gunoi neconforme, dar şi beneficiile pe care le are municipul din valoarea totală a proiectului. Este o ultimă variantă, eu nu cred că se va ajunge aici.

Reguli noi pentru toţi

- Ce se va întâmpla în celelalte localităţi în care contractele cu actualii operatori vor expira, iar noile firme încă nu vor fi stabilite?

- De la caz la caz, fie primăriile vor prelungi contractele existente, fie vor face achiziţii directe pe termen scurt, pe trei sau şase luni. ADI Ecolect, împreună cu primarii, va găsi soluţii.

- Care vor fi regulile, odată ce sistemul va fi implementat?

- Va fi o colectare pe patru fracţii la fiecare gospodărie. Se vor colecta separat deşeurile menajere, metalul, sticla, respectiv hârtia, cartonul şi plasticul. Operatorii vor asigura fiecărui client o pubelă şi trei tipuri de saci, însă căutăm şi soluţii pentru achiziţia acestor recipiente prin fonduri europene sau ale Administraţiei Fondului de Mediu. În SMID s-au achiziţionat containere de 1.100 litri, dar le vom folosi în oraşe, unde vom amenaja platforme de colectare.

- Cum aveţi de gând să-i învăţaţi pe bihoreni regulile SMID? Pentru mulţi, colectarea selectivă este un mister.

- Printr-o campanie de informare şi conştientizare privind colectarea separată şi totodată arătându-le avantajele colectării separate. O campanie în care mi-aş dori să avem parteneri toată mass-media locală, dată fiind importanţa subiectului. Ne gândim să derulăm această campanie în vară, cu două-trei luni înainte de demararea efectivă a sistemului.