Experimentul Primăriei şi al RER Vest de colectare selectivă în trei fracţii s-a dovedit eficient. Cele peste o sută de asociaţii care au aruncat deşeurile în trei pubele au reuşit să recicleze sau să valorifice jumătate din gunoaiele produse. Aşa cum cer normele europene...
Tocmai pentru că acest program pilot a fost o reuşită, viceprimarul Florin Birta a confirmat că regulile se păstrează şi în acest an, iar din 2020 vor fi extinse pentru întreg oraşul.
Semne bune
În cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii asociaţiilor de proprietari care au fost în programul pilot de colectare selectivă în trei fracţii, desfăşurată pe 30 ianuarie la Primărie, Zoltán Pálhegyi (foto), director general economic-marketing în cadrul RER Vest, a prezentat rezultatele acestui experiment, derulat între lunile iulie şi decembrie 2018.
Din cele 124 de asociaţii, doar 103 au acceptat să respecte noile reguli, adică să arunce separat biodeşeurile, reciclabilele şi deşeurile reziduale. Înainte de implementarea proiectului pilot, colectarea pe două fracţii în aceste asociaţii arăta astfel: 74% era fracţia umedă, iar 26% fracţia reciclabilă. Pe durata proiectului, deşeurile reziduale colectate au scăzut la 45%, cele biodegradabile au reprezentat 29% din total, iar fracţia uscată a rămas 26%.
Asta înseamnă că 55% dintre deşeurile acestor asociaţii nu au mai ajuns la haldă, ci au luat drumul reciclării sau al compostului. E adevărat, nu toate aceste deşeuri au fost valorificate propriu-zis, pentru că în multe pubele gradul de contaminare a deşeurilor biodegradabile, adică amestecul cu alte resturi, a fost destul de mare, între 25 şi 40%. Totuşi, rezultatele sunt promiţătoare!
Top 10
RER Vest a întocmit şi clasamentul primelor 10 asociaţii cu cele mai bune rezultate. Orădenii care locuiesc în Asociaţia Apateului 4 s-au dovedit fruntaşi, fiind pe locul 1 în clasamentul reciclării şi valorificării. Din totalul de 4.124 kilograme de deşeuri colectate de muncitori din pubelele asociaţiei, 897 kg (21,7%) au reprezentat fracţia uscată (hârtii, cartoane, pet-uri), 1.668 kg (40,4%) deşeurile biodegradabile şi doar 1.559 kg fracţie umedă (37,8%). Pentru reuşita lor, oamenii vor fi scutiţi un an de zile de la plata facturii de salubritate.
Următoarea asociaţie care a respectat regulile programului a fost Apateului 16, care din 10.922 kilograme de deşeuri, doar 39% a trimis la haldă, ca resturi reziduale, în timp ce 4.217 kg (39%) au devenit compost, iar 2.422 kg (22%) a reprezentat fracţia uscată.
Pe podium s-a situat şi asociaţia Leonardo DaVinci PB91, unde, dintr-un total de 5.686 kg deşeuri, 36% (2.076 kg) a reprezentat fracţia bio, 25% (1.446 kg) fracţia uscată şi 38% (2.164 kg) fracţia reziduală. În top 10 s-au mai aflat, în ordine, asociaţiile Leonardo 5, Apateului 2, 70 Teiana, Leonardo DaVinci 24B, Cuibul de Barză, Armatei Române 14 şi Apateului 22.
Din 2020, pentru toţi
Prezent la întâlnirea de bilanţ, viceprimarul Florin Birta (foto) le-a confirmat reprezentanţilor asociaţiilor că programul va continua în acest an, tocmai pentru că noile reguli s-au dovedit benefice, iar locatarii le-au respectat.
"Începând cu anul 2019, trebuie să reducem deşeurile cu 45%. Acest procent este reprezentat de diferenţa dintre cantitatea de deşeuri care intră pe poarta Eco Bihor şi cantitatea reciclabilă, deşeurile pe care reuşim să le deviem de la depozitare. În acest moment, în Oradea se colectează pe două fracţii, umedă şi uscată, însă prin programul pilot pe care l-am demarat am inclus încă o fracţie, fracţia biodegradabilă, care nu mai este depozitată la haldă, ci este transformată într-un compost şi apoi valorificată. Ţelul este acela de a reduce ţinta de depozitare impusă de normativele în vigoare. Începând cu anul 2020, vom introduce un nou sistem de colectare şi atunci colectarea pe cele trei fracţii va fi extinsă la nivelul întregului oraş", a explicat Birta.
Acesta a amintit şi că de la 1 ianuarie Guvernul a introdus o nouă taxă, de economie circulară, care se aplică fiecărei tone de deşeuri depozitată la haldă. Aşadar, un motiv în plus pentru reducerea acestor cantităţi. "Singura variantă este să încercăm să colectăm selectiv cât mai mult", a spus Birta. Cu cât mai mult vom recicla, cu atât mai puţin vom plăti...