1919. Cum era Oradea?

Acum un secol, Oradea era un oraş cu 65.000 locuitori (majoritatea maghiari şi evrei, doar 8% fiind români), centru industrial şi comercial aflat la intersecţia unor drumuri şi căi ferate importante.

Principalele fabrici erau amplasate în zona Căii Clujului (cele de spirt, drojdie şi cărămidă), în oraş mai existând câte o fabrică de salam, sifoane, bere, unelte şi gaz aerian.

Cum pârâul Peţa traversa Velenţa şi centrul, existau mai multe mori de apă. Centrul oraşului avea deja clădirile Art-Nouveau, la parterul acestora funcţionând magazine de modă, ateliere, restaurante şi cafenele.

Crişul Repede putea fi traversat peste trei poduri rutiere şi unul pietonal, toate metalice. Uzina electrică furniza curent printr-o reţea extinsă de cabluri, asigurând iluminatul public şi funcţionarea celor trei linii de tramvai.

Cetatea era încă militarizată, iar actualul Parc 1 Decembrie era piaţă agro-alimentară. Sudul urbei era plin de cazărmi, iar dealurile abia dacă aveau câteva case. Lumea bună mergea la Teatru, dar majoritatea străzilor erau desfundate şi prăfuite. Parcurile erau foarte puţine, iar Primăria abia începea să fie condusă după legea românească.

2019. Oraş în dezvoltare

Oradea prezentului este de aproape patru ori mai mare decât acum 100 de ani. Cu cele 30 de cartiere şi suburbii, oraşul este întins, multicultural şi multiconfesional.

Din locuitorii oraşului (196.367 - conform recensământului din 2011, 221.861 - conform datelor INS din 2017), 68,7% sunt români, 26,3% maghiari, 3,3% romi şi 1,1% slovaci. Urbea are peste 40 de fabrici şi centre comerciale moderne, amplasate, împreună cu locuinţele şi alte clădiri, pe o reţea de peste 800 de străzi. Centrul istoric devine tot mai mult pietonal, malurile Crişului sunt amenajate, iar turiştii au posibilitatea de a se relaxa în aquapark şi de a vizita muzeele. Cetatea este restaurată în bună măsură, iar cafenelele şi restaurantele împânzesc centrul.

Cartierele beneficiază acum de servicii publice, dar un sfert din străzi sunt tot nemodernizate. Creşterea economică de după 2010 a atras numeroase investiţii imobiliare, în prezent construindu-se trei noi cartiere de blocuri şi case.

Oraşul are zeci de grădiniţe, şcoli, licee şi patru universităţi. Cultural, pulsează prin Teatru şi Filarmonică, galerii de artă, festivaluri şi spectacole tot mai dese. Aeroportul, însă, deşi modernizat, nu are curse externe. Totuşi, conectarea la autostradă este tot mai aproape.