1945. Sculptor cu renume

Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români ai secolului XX este Iosif Fekete, un orădean prin adopţie.

Născut în Hunedoara în 1903, a studiat la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, învăţând în atelierul maestrului Dimitrie Paciurea. În facultate a studiat desenul şi pictura, dar vocaţia pentru sculptură l-a dus către succes.

Fekete a debutat oficial ca artist în cadrul Salonului din Bucureşti, în 1925. Timp de două decenii, cât a locuit în Capitală, a participat la numeroase expoziţii colective şi personale, îmbogăţind totodată oraşul cu câteva lucrări. A primit mai multe distincţii, între care Premiul II al Salonului de Arhitectură şi Arte Decorative Bucureşti, iar din 1935 a devenit membru al Tinerimii Artistice.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a expus de două ori în Budapesta, dar cea mai mare parte a activităţii şi-a desfăşurat-o în Oradea, unde s-a stabilit în 1945, rămânând aici tot restul vieţii, până în 1979. A lucrat în piatră, marmură, bronz, ceramică, abordând mai multe genuri ale sculpturii. Operele sale sunt de mici dimensiuni, dar şi monumentale, atât portrete, busturi, cât şi personaje "întregi" surprinse în poziţii sobre sau în activitate.

2019. Lucrări în toată ţara

Lucrările lui Fekete pot fi găsite în mai multe muzee din România, între care Muzeul Ţării Crişurilor (colecţia Donaţia Iosif Fekete, expusă permanent), Muzeul Naţional de Artă a României, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în parcuri şi pieţe publice.

Îi poartă semnătura monumentul Eroilor Aerului din Bucureşti, monumentul Horia, Cloşca şi Crişan din Alba Iulia, dar şi busturile lui Mark Twain, Constantin Brâncuşi şi Don Quijote din Capitală.

În Oradea, cei care au treabă în Palatul Poştelor sunt întâmpinaţi de o lucrare a sa, Poştaşul, din 1953. În colaborare cu un grup de artişti din Bucureşti, în 1958 a realizat relieful Odihna şi Sportul de pe clădirea bazinului de înot de pe malul Crişului, iar câţiva ani mai târziu cele de pe policlinica din Salonta.

Tot lui i se datorează bustul lui Iosif Vulcan din Parcul Libertăţii şi statuia lui Nicolae Bălcescu din parcul cu acelaşi nume. Una dintre ultimele sale lucrări este Zburătorul, realizată din lemn în 1975, pentru decorarea holului Aeroportului din Oradea, dar care acum nu mai este expusă.