1967. Scenarist de marcă

Unul dintre cei mai cunoscuţi scenarişti români, Titus Popovici, s-a născut în Oradea, pe 16 mai 1930, într-o familie modestă. A urmat cursurile Liceului Gojdu, iar în 1953 a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti. Iniţial, s-a remarcat ca scriitor, debutând cu pseudonim în revista Viaţa Românească, într-o perioadă în care autorităţile interziseseră mii de titluri şi le cenzurau pe cele noi.

Unul dintre primele sale romane a fost "Străinul", apărut în anul 1955, care ironiza stilul de viaţă burghez din timpul regimului Antonescu. A fost un real succes, publicat în 9 ediţii. Trei ani mai târziu a apărut "Setea", reeditat de şapte ori. În acea perioadă, Popovici a început colaborarea cu regizorul Francisc Munteanu şi a conştientizat că poate câştiga mai bine din scenarii de filme decât din cărţi.

La mijlocul anilor ’50 a debutat ca scenarist cu filmul "La Moara cu Noroc", iar apoi a scris "Valurile Dunării". Între anii 1960 şi 1964 a trimis pe peliculă romanele "Setea" şi "Străinul", însă filmele "grele" a început să le scrie la jumătatea anilor ’60, multe fiind regizate de Sergiu Nicolaescu.

2018. Bogat şi controversat

Titus Popovici a semnat, singur sau în colaborare, scenariile pentru "Columna", "Mihai Viteazul", "Cu mâinile curate", "Ultimul cartuş", "Actorul şi sălbaticii", "Profetul, aurul şi ardelenii", "Noi, cei din linia întâi" ş.a.

În paralel, a continuat să scrie literatură, a ajuns în conducerea Uniunii Scriitorilor şi membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a fost membru al Comitetului Central al PCR şi deputat de Bihor în Marea Adunare Naţională. Totuşi, scrierile sale au fost uneori cenzurate, ca de pildă piesa de teatru "Avram Iancu", care ar fi trebuit publicată în revista Familia.

Tot el a scris "Antologia epigramei politice", publicată anonim, în care critica mediul politic de la finalul anilor ’80. A murit în 1994, la Tulcea, într-un accident petrecut în timpul unei partide de vânătoare. S-a speculat că accidentul a fost provocat, pentru că în acelaşi an s-ar fi arătat dispus să dezvăluie detalii din viaţa de culise a personajelor de prim rang ale nomenclaturii comuniste.

De altfel, despre Nicolae Ceauşescu spusese deja că în timpul anilor petrecuţi în închisoare ar fi fost "fetiţa" lui Gheorghe Gheorghiu Dej.