Vi se pare că aerul pe care îl respiraţi pe străzile Oradiei adeseori vă îneacă? Cel mai probabil nu este o simplă impresie!

Datele culese de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor arată că în ultimele două luni aerul oraşului a fost foarte poluat, îndeosebi în zona centrală. De vină, spun specialiştii, sunt atât condiţiile meteorologice, mai precis norii care nu permit dispersia pulberilor în atmosferă, cât şi maşinile din trafic, tot mai multe...

Cifre alarmante

Rapoarte oficiale arată că anual 23.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului, iar săptămâna trecută Comisia Europeană a avertizat România că riscă declanşarea unei proceduri de infrigement tocmai pentru că nu ia măsuri serioase pentru a combate poluarea din atmosferă.

Preocuparea autorităţilor europene pentru calitatea aerului este firească: aceasta nu ţine cont de graniţe, iar poluarea dintr-un stat afectează nu doar propriii locuitori, ci şi pe cei vecini. Ţinând cont că medicii din întreaga lume au confirmat de mult că poluarea aerului cauzează îmbolnăviri, calitatea acestuia ar trebui să fie un subiect de maxim interes pentru autorităţi şi cetăţeni deopotrivă.

Deşi până acum n-a înregistrat probleme deosebite, Oradea nu stă prea bine în privinţa toxicităţii din aer. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor măsoară poluanţii din atmosferă cu patru staţii de monitorizare, iar rezultatele culese în acest an sunt îngrijorătoare.

Aer „rău”

Din cele patru staţii de monitorizare, una se află la Ţeţchea, iar celelalte trei în Oradea: una pe bulevardul Dacia (la sediul APM), alta la intersecţia străzilor Nufărul cu Ciheiului şi a treia pe strada Matei Corvin. Automate, toate cele patru staţii monitorizează în timp real poluanţi precum monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, monoxidul şi dioxidul de azot şi particulele în suspensie, iar în baza datelor adunate se stabileşte calitatea aerului, existând şase niveluri de calificare: excelent, foarte bun, bun, mediu, rău şi foarte rău.

În fiecare zi, APM publică pe site-ul propriu buletine cu datele culese, aşa încât cetăţenii interesaţi să poată afla ce fel de aer inspiră. Dacă anul trecut documentele arătau, de regulă, că aerul este de o calitate bună, în 2018 situaţia s-a schimbat. Zile la rând, în ianuarie şi februarie, staţiile au catalogat aerul ca fiind de calitate medie, rea sau chiar foarte rea.

De pildă, pe 10 şi 11 ianuarie, la staţia de la sediul APM aerul a fost la nivelul maxim de poluare, în timp ce în Episcopia era cu indice „rău”, iar la celelalte două staţii de o calitate medie. Pe 12 şi 13 ianuarie, staţia de pe Dacia a constatat o îmbunătăţire, clasificând aerul ca fiind „doar” rău, în timp ce restul staţiilor au oferit, toate, calificativul mediu. De altfel, cu excepţia zilei de 19 ianuarie, staţia de la APM a continuat să înregistreze doar aer de calitate medie, rea sau foarte rea.

Oraş sub presiune

Datele aferente lunii februarie sunt, de asemenea, alarmante: din cele 28 de zile, aerul în zona Dacia a fost bun doar în două zile (2 şi 3 februarie), în timp ce în 14 zile a fost de calitate medie, iar în altele 12 a fost la nivelul maxim de poluare. Tendinţa poluării în Rogerius pare că se menţine şi în luna martie, valorile înregistrate în primele zile ale lunii arătând că aerul a fost exclusiv de calitate rea sau foarte rea. În schimb, celelalte staţii au înregistrat valori mai bune.

Specialiştii de mediu spun că principalul vinovat este vremea. „Indicele calităţii aerului este influenţat de condiţiile meteo nefavorabile. Au fost multe zile cu ceaţă şi nori, care, asemenea unui capac pe o oală, nu permit dispersia poluanţilor în atmosferă”, explică Adriana Calapod (foto), directorul APM Bihor. În plus, poluarea pe timpul iernii depinde şi de combustibilii folosiţi pentru încălzirea locuinţelor individuale. Or, nimeni nu poate şti ce pun oamenii pe foc...

Tu ce alegi?

Cel mai probabil, aerul este viciat în mare măsură de noxele autoturismelor. De altfel, anul trecut, după eliminarea taxei de poluare, zeci de mii de bihoreni au înmatriculat maşini second-hand aduse din străinătate. „Însă noi nu ne putem pronunţa clar, pentru că nu facem măsurători în trafic”, spune Calapod. Angajaţii APM Bihor vor continua să monitorizeze atent valorile măsurate în staţii, dar e greu de spus ce ar putea face pe mai departe, dacă situaţia nu se va îmbunătăţi.

Pe de altă parte, specialişti din afara Agenţiei spun că soluţia este la orădeni. „Poluare industrială în Oradea nu prea mai există, CET-ul a trecut pe gaz. Eu cred că cea mai mare problemă este traficul rutier. Dimineaţa şi în jurul orei 14, când merg şi când ies copiii de la şcoală, se simte că se intensifică poluarea”, spune Nándor Kőteles, şef de lucrări la Facultatea de Protecţia Mediului.

Aşadar, fiecare orădean ar trebui să se gândească bine dacă alege maşina, bicicleta, mijloacele de transport în comun sau mersul pe jos. Altfel spus, viteza, confortul sau sănătatea?