Senatul Universităţii din Oradea a validat, luni noua Cartă a instituţiei, după ce membrii forului au votat modificările pe care le doresc.

Practic, săptămâna trecută, senatorii au decis, prin vot secret, exprimat pe buletine, care sunt modificările cu care sunt de acord şi care sunt cele pe care nu le susţin. Apoi, o comisie a Senatului a numărat voturile exprimate şi a rescris Carta, ţinând cont de articolele care au adunat numărul minim de voturi necesar, iar luni senatorii s-au reunit pentru a valida această formă finală.

Primenire la facultăţi

Forma finală a Cartei cuprinde câteva din modificările propuse iniţial de conducerea Senatului, dar nu toate.

Senatorii au fost de acord, de pildă, ca toate mandatele şefilor Universităţii (rector, preşedinte de senat, prorectori, decani, directori de departamente) să fie limitate la maxim 8 ani, "indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora". Astfel, anul viitor, la majoritatea facultăţilor orădene se va face o primenire, deoarece acum mulţi decani sunt la al doilea mandat.

De asemenea, Senatul a votat pentru articolul care prevede că rectorul Universităţii poate fi demis "în situaţia în care rata execuţiei bugetare înregistrează valori negative doi ani consecutivi, rezervele financiare sunt în descreştere, indicatorii lichidităţii şi ai solvabilităţii patrimoniale precum şi echilibrul financiar relevă o situaţie financiară precară şi o structură de finanţare instabilă". Dacă această prevedere ar fi acum în vigoare, Constantin Bungău ar putea trece prin testul demiterii, deoarece de doi ani consecutivi Universitatea are deficit financiar.

Afară cu corupţii!

Conform noii Carte, decanii nu vor mai fi desemnaţi de rector, ci şi de membrii Senatului. Până acum, decanii erau aleşi printr-o competiţie organizată numai de rector, ceea ce le-a şi permis candidaţilor la funcţia supremă să promită funcţii în schimbul voturilor.

De acum înainte, însă, şefii facultăţilor vor fi selectaţi de o comisie formată în număr egal din rector şi prorectori, respectiv senatori, iar în caz de balotaj diferenţa s-o facă o comisie de divergenţă. Prin urmare, niciun candidat la funcţia de rector nu va mai putea "rezerva" scaunele de decan nimănui.

O altă modificare adusă Cartei prevede că îşi va pierde locul de muncă orice universitar care a săvârşit "acte de corupţie şi infracţiuni contra patrimoniului".

Totodată, nicio persoană care are înscrisuri în cazierul judiciar nu va putea candida la Senatul Universităţii. În plus, viitorii prorectori responsabili de problemele studenţeşti vor putea fi numiţi de rector doar după consultarea studenţilor, prevedere inexistentă până acum.

"Nepotismele" se păstrează

În schimb, senatorii nu au fost de acord cu propunerile privind incompatibilităţile între rudeniile din Universitate.

Conducerea Senatului propusese ca niciun universitar să nu poată deveni decan, prodecan, director de departament dacă are rude sau afini până la gradul III în structura respectivă, ceea ce ar fi produs un adevărat cutremur în Universitate, tocmai pentru că mulţi "grei" au soţi, copii, fraţi, nepoţi în departamentele sau facultăţile pe care le conduc.

Această modificare a picat însă la vot, obţinând doar 21 de voturi pentru, în timp ce avea nevoie de minim 27, ca să treacă.

"Asta vrea comunitatea academică"

Chiar dacă a fost validată de Senat, Carta nu devine lege până nu primeşte avizul de la Bucureşti. "În zilele următoare, Carta va fi transmisă Ministerului Educaţiei. De asemenea, va fi postată pe site", a declarat preşedintele Senatului, Sorin Curilă, luni, pentru BIHOREANUL.

Acesta a ţinut să precizeze că elaborarea noii Carte n-a fost un proces defel uşor. "Am avut peste 500 de propuneri pentru modificare". Comisia anume numită s-a reunit de cel puţin zece ori, în şedinţe de câte cel puţin 3 ore fiecare, a mai spus preşedintele.

Întrebat dacă este mulţumit de forma finală a Cartei, Curilă s-a ferit de un răspuns tranşant. "Eu nu am niciun merit, eu doar am încercat să gestionez actualizarea Cartei pentru care am primit un număr mare de propuneri. Asta îşi doreşte comunitatea academică, de aceea s-a obţinut acest rezultat", a declarat Curilă.