Şase elevi şi două profesoare (Alice Popa şi Raluca Sereş) de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Oradea au aflat "de la sursă" cum funcţionează cel mai performant sistem de educaţie din lume, aşa cum este considerat cel din Finlanda.
Echipa orădeană a petrecut o săptămână în oraşul finlandez Kokkola, din apropierea Cercului Polar, în cadrul unui proiect internaţional Erasmus+, "Snowman goes intercultural" (Omul de zăpadă devine intercultural), iniţiat de Centrul de Tineret Villa Elba din Finlanda şi în care au fost parteneri tineri din Slovacia, Irlanda, Finlanda, Slovenia, Italia şi România. Elevii orădeni au ajuns în acest proiect graţie colaborării cu asociaţia orădeană Pro Time-R.
Scopul proiectul a fost ca adolescenţii să facă schimb de idei şi să cunoască viaţa cotidiană a tinerilor finlandezi. Orădenii şi-au notat concluziile într-o scrisoare transmisă BIHOREANULUI, intitulat "Finlanda - ce are ea şi nu avem noi", în care arată că au înţeles de ce şcoala finlandeză are rezultate atât de bune: elevi şi profesori deopotrivă respectă regulile, colaborează şi comunică eficient.
Reguli făcute de elevi, dar respectate
În debutul scrisorii, orădenii menţionează cât de greu le-a fost să ajungă în Finlanda, dintr-un oraş care are un Aeroport degeaba. "Am pornit ca toţi orădenii, din... Budapesta. Să nu fim înţeleşi greşit! Ne-ar fi plăcut să luăm avionul din Oradea, sau alt oraş din România, dar... aşa a fost să fie", se arată în scrisoare. Până şi destinaţia lor, Kokkola, un oraş cât Aleşdul, are un aeroport de pe care se şi operează curse.
Orădenii spun că prima "contaminare cu spiritul finlandez" au avut-o chiar când au aflat că zborul lor spre Kokkola s-a anulat, dar în zece minute au fost deja îmbarcaţi într-un alt avion. Concluzia? În Finlanda, "totul are o rezolvare, important este să te concentrezi pe găsirea de soluţii".
În tabăra de tineret care i-a găzduit, elevii şi profesorii au fost cazaţi în căsuţe aflate la 500 de metri distanţă, despărţite de o zonă complet acoperită cu gheaţă. Scopul acestei separări este ca elevii să se descurce singuri. "Nimeni nu le spunea să doarmă, nimeni să se trezească! A doua zi însă, elevii au elaborat ei înşişi un set de reguli pe care le-au adoptat în semn de asumare şi pe care le-au şi respectat, fără a fi nevoie de vreun profesor care să-i oblige la asta. Aşa funcţionează lucrurile: pur şi simpu. Profesorii erau acolo ca să creeze activităţi şi ca să le coordoneze", povestesc orădenii.
Concepte-cheie
Autorii scrisorii confirmă că s-a întâmplat ca regulile să fie încălcate în tabără, însă nu de finlandezi, ci de elevii din celelalte ţări. Interesantă a fost însă soluţionarea acestor situaţii, nu prin pedepse, ci "după modelul finlandez, prin discuţii în care împricinaţii au fost invitaţi să spună ce au făcut, de ce au făcut asta şi cum ar putea fi ajutaţi să nu mai facă asta". "Asta i-a obligat să se gândească la ceea ce au făcut, dar şi la soluţii remediale", mai povestesc orădenii.
Cele mai multe activităţi la care elevii au participat au fost în aer liber, temperaturile scăzute nefiind un impediment. "Toate activităţile s-au bazat pe cele trei concepte – cheie care susţin paradigma educaţională finlandeză: comunicare, colaborare, responsabilitate. Asta au învăţat în primul rând copiii participanţi la proiect. Şi noi, dascălii! Jucându-ne!", se arată în scrisoare. Printre altele, participanţii au mers prin zăpadă la minus 15 grade cu gleznele goale, pentru ca apoi să sară în apă fierbinte sau în saună.
Respect pentru natură
Elevii orădeni au observat şi stilul de viaţă al finlandezilor, notând că au locuinţe "mici şi primitoare", iar în majoritatea caselor se găseşte o pianină, pentru că aproape fiecare elev finlandez cântă la un instrument, cei mai mulţi la pian.
Maşinile nu prea sunt folosite, deoarece finlandezii preferă mersul pe jos, nepoluant şi bun pentru sănătate. În ţara acoperită în proporţie de 75% de păduri, locuitorii au un respect imens pentru natură.
"De-altfel, am vizitat Muzeul arctic, unde custodele, un domn venerabil, mi-a spus la un moment dat: "Aici viaţa e grea! Dacă nu mergi cu natura, mori!". Iar oamenii aceia merg cu natura! Au învăţat să folosească ceea ce oferă ea. Vânturile sunt extrem de puternice? Au construit centrale eoliene. Astfel nu poluează, iar necesarul de energie este satisfăcut oriunde. Oamenii au grijă să "incomodeze" cât mai puţin natura", notează orădenii.
De asemenea, ei au mai sesizat că finlandenzii sunt discreţi şi nu invadează spaţiul personal al altora, că bisericiile sunt un stâlp al comunităţii, deoarece acolo oamenii nu doar se roagă, ci şi leagă relaţii între ei. În Finlanda, bisericile sunt şi o formă de educare, deoarece înainte de a se căsători, tinerii sunt obligaţi să urmeze nişte cursuri la biserică, iar dacă nu ştiu să citească, merg la şcoala bisericii. Altfel spus, nu pot întemeia o familie dacă sunt analfabeţi.
Fiecare cu treaba lui
Orădenii au mai aflat că Finlanda nu are inspectori şcolari şi nici măcar noţiunea de inspecţie, ci profesorii sunt ajutaţi exclusiv de directorii şcolii. Mai mult, părinţii respectă profesia de dascăl şi nu intervin.
"Părintele NU poate interveni în metoda educaţională aleasă de profesor, şi nici nu o face! Pentru că au încredere în profesori. Şi mai e un lucru... Fiecare este specialist în domeniul lui! Medicii nu sunt sfătuiţi de pacienţi şi nici profesorii de părinţi care nu au legătură cu domeniul educaţional. Mai clar, fiecare face ce se pricepe, dar face bine!", consemnează elevii şi profesorii orădeni.
Când un elev finlandez este hărţuit de alţi copii, intervine factorul responsabilitate: "Ceilalţi iau atitudine, iar hărţuitorul este imediat izolat, comportamentul lui fiind imediat scos în evidenţă şi corectat. Psihologul şi consilierii profesionali chiar există şi chiar îşi fac treaba".
Orădenii mai scriu că Finlanda le-a demonstrat că "educaţia este cheia dezvoltării unei naţiuni", iar paradigma stă în cele trei concepte fundamentale: comunicare, colaborare şi, mai ales, responsabilitate.