25 de elevi de clasa a X-a şi două profesoare de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Oradea au aflat, pe pielea lor, că în educaţia românească nu se caută creativitate şi originalitate, ba din contră!

Produse vs. Elevi

Grupul s-a calificat la olimpiada naţională a proiectelor europene derulate de şcolile româneşti, intitulată "Made for Europe" (trad. "Făcut pentru Europa"), o competiţie organizată de Ministerul Educaţiei care a avut loc între 18 şi 21 aprilie, la Cluj Napoca.

Conform regulamentului publicat de Minister, la olimpiadă trebuiau să concureze "produsele realizate în cadrul proiectelor finanţate prin programe comunitare". Acelaşi document mai arată că scopul competiţiei este să valorifice şi să promoveze experienţe pozitive în derularea proiectelor europene. Asta doar pe hârtie.

La faza judeţeană s-au calificat două echipe din Bihor: cea de la Mihai Viteazul, coordonată de profesoarele Delia Mela şi Alice Popa, şi încă una de la Liceul Ortodox Roman Ciorogariu.

"Noi am decis să mergem cu elevii, pentru că ei sunt produsele noastre, pentru ei sunt aceste proiecte europene, nu pentru realizarea de broşuri pe care nu le citeşte nimeni", a explicat prof. Delia Mela, miercuri, pentru BIHOREANUL.

Adolescenţii care au mers la olimpiadă au participat la mobilităţi în Germania, anume realizate pentru ca ei să intre în contact cu alţi tineri de vârsta lor.

Dezamăgiţi de experienţa de la Cluj, liceenii şi profesoarele au transmis BIHOREANULUI o scrisoare în care se plâng că aceste concursuri sunt gândite doar pentru a aduna maculatură.

Fără public

Liceenii orădeni s-au dus la Cluj pregătiţi: şi-au făcut tricouri şi şepci cu sigla proiectului şi au pregătit o prezentare interactivă, pe muzică, în care să explice ce au învăţat în proiectul european.

"Am pornit la drum cu entuziasm şi convinşi că vom răscoli "din pacea-adâncă ale lumii..." apucături. Numai că socoteala de acasă a intrat în coliziune gravă cu cea din târg! Din târgul Clujului. (...) Concursul se desfăşura pe un frumos... coridor al şcolii. Trec peste faptul că erau binişor peste o sută de echipaje înscrise în concurs! O îngrămădeală de zile mari! Bihorul avea un capăt de coridor, înghesuiţi între alte mese de expoziţie. Am zis că prima lecţie pe care o învăţăm este să transformăm o slăbiciune într-o oportunitate! Aşa că am montat un videoproiector (adus de-acasă) şi am proiectat un filmuleţ anti-discriminare pe care elevii noştri l-au realizat în urma proiectului. (Profit de ocazie să-i felicit!). Deşi pe centrul coridorului stătea juriul grămadă, la filmuleţ nu a avut nimeni curiozitatea să se uite. Dar nimeni!", se arată în scrisoare.

La proba de prezentare, elevii au fost şocaţi de-a dreptul: "Când am intrat în sală, un domn din juriu ne-a întrebat de ce am venit! Optimişti (încă) am zis că, finalmente, cineva are curiozitatea să întrebe ce e cu noi pe-acolo. Şi noi, inocenţi, chiar am explicat! Am venit pentru că noi considerăm că proiectele europene sunt create pentru a schimba mentalităţi, pentru a forma oameni, nu pentru a prezenta nişte broşuri (a se citi maculatură) frumos colorate! Iar greşit! Mare parte din juriu era deja plictisită... NIMENI nu a avut curiozitatea să stea măcar zece secunde de vorbă cu unul din cele 25 de produse prezente", relatează grupul.

"Nu era nevoie să vină copiii ăştia aici!"

Mai mult decât atât, deşi în sală nu era niciun cronometru, ba chiar niciun ceas vizibil, adolescenţii au fost întrerupţi în mijlocul prezentării, pe motiv că a expirat timpul avut la dispoziţie! Asta deşi, spun ei, sub nicio formă nu ar fi putut să atingă timpul de 9 minute alocat de regulament, pentru că îşi cronometraseră bine momentul, încă din repetiţii.

De parcă n-ar fi fost destul acest incident, la ieşirea elevilor din sală, o inspectoare din juriu le-a demonstrat că locul lor nu era acolo: "Cireaşa de pe tort a venit chiar la final, pe când ieşeam din sală, iar o doamnă, probabil trezită din somnul cel de moarte, s-a mirat cu voce tare (măcar a zis ceva!): "Eu nu ştiu pentru ce era nevoie să vină copiii ăştia aici!". Asta deşi noi, când am intrat, dar şi pe parcursul prezentării, am precizat cum nu se poate mai clar cine suntem şi ce vrem. Era şi greu de priceput metafora (pentru femeia de serviciu, că de la ditamai inspectorul şcolar aveam totuşi nişte aşteptări!)".

Nu pentru Europa asta!

Dezamăgiţi de experienţă, adolescenţii şi profesoarele au decis să nici nu participe la festivitatea de premiere, dar au aşteptat cu interes rezultatele, care însă nu au mai venit.

"Rezultatele nu au fost afişate! S-au împărţit premiile pe criterii numai de juriu ştiute (sau nici de ei în totalitate)! Orice concurs care se respectă, şi cu atât mai mult unul cu rang de olimpiadă, înscris în agenda MEN, afişează grila de evaluare (baremul) şi rezultatele. De la primul până la ultimul concurent. După reacţia juriului, nu ne aşteptam la premii (reacţia şi felicitările unor concurenţi din sală ne-au consolat, totuşi), dar ne-am fi aşteptat să existe un clasament în care să ne vedem, fie şi pe ultimul loc, precum şi punctajele obţinute de TOŢI candidaţii. Măcar să ştim cum se face pe viitor!", scriu orădenii. Pretenţii prea mari pentru Ministerul Educaţiei.

În final, elevii orădeni mărturisesc că au învăţat totuşi, ceva, din experienţa neplăcută: "Că noi, ăştia de la Oradea, venim dintr-o dimensiune paralelă în care există transparenţă, în care un concurs, fie el şi la Crăcănaţii din Vale, respectă elementare norme de transparenţă, şi am nimerit, din greşeală, la un concurs care are ambiţii de fază naţională, dar nu are nimic a face cu Europa! Cel puţin nu cu cea în care noi credem! Poate cu aceea pe care preşedintele Franţei o cataloga drept Europa cu viteza a doua. Cu toată dragostea, WE ARE NOT MADE FOR THAT EUROPE! (n.r. - nu suntem făcuţi pentru acea Europă)".