Universitatea din Oradea a demarat patru proiecte de dezvoltare finanţate din surse externe. Prorectorul Ligia Burtă a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că instituţia a câştigat bani pentru toate cele patru proiecte depuse spre finanţare în Fondul de Dezvoltare Instituţională al Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior.
Acest program a avut disponibile şase axe de finanţare, iar o universitate poate înscrie în competiţie un singur proiect în fiecare axă. "Am obţinut finanţare pentru toate proiectele depuse, în patru axe din şase", a explicat Burtă.
Bancă de... copaci
Cel mai valoros proiect are un buget de 275.000 lei şi vizează amenajarea unor laboratoare didactice de monitorizarea vulnerabilităţii unor specii horticole şi iniţierea unor marcheri de stres la efectele schimbărilor climatice. Concret, specialiştii vor face cercetări asupra soiurilor de pomi iubitori de căldură specifici zonei noastre, precum caisul, dar nu numai.
"În urma transformărilor care au apărut, un patrimoniu de specii termofile s-a pierdut. (...) Se importă pomi de diferite specii fără nicio evaluare în ce priveşte existenţa la condiţiile climatice ale zonei şi evident ne putem trezi cu investiţii inutile", a declarat profesorul Laslo Vasile (foto), de la Facultatea de Protecţia Mediului, managerul proiectului.
Specialiştii intenţionează să pună bazele unei bănci de gene pentru specii termofile, astfel încât acestea să nu dispară definitiv din grădinile româneşti. Avantajul mare, a subliniat Laslo, este că facultatea are mulţi studenţi cu bunici la ţară, în ale căror grădini cresc aceste soiuri care trebuie conservate.
Laboratoarele vor fi amenajate în staţiunea de cercetare pomicolă a facultăţii, unde în prezent cercetarea se regăseşte doar în nume, deoarece, în realitate, aici nu se întâmplă mai nimic. Potrivit managerului de proiect, în aceste laboratoare se vor face studii de genetică moleculară, de microscopie sau de fertilizare in vitro.
Pentru viitorii studenţi
Următorul proiect câştigat de Universitate, ca valoare, vizează creşterea capacităţii instituţionale prin eficientizarea accesului la învăţământul superior, cu un buget asigurat de 211.000 lei. Concret, Universitatea îşi va promova specializările printre 3.000 de elevi bihoreni din regiunea de nord-vest, adică judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureş şi Arad.
"Am identificat liceele care ar putea fi o sursă de viitori studenţi pentru Universitatea noastră", a explicat prorectorul Ligia Burtă, managerul acestui proiect.
Cu ajutorul a 20 de voluntari, angajaţii Centrului de Consiliere şi Servicii privind Cariera din cadrul Universităţii vor aplica chestionare pentru consiliere şi orientare în carieră, astfel încât tinerii nehotărâţi să aleagă cele mai potrivite specializări de studiu.
Universitatea, ca afacere
Al treilea proiect vizează studenţii şi dezvoltarea spiritului lor antreprenorial. Cu un buget de 84.000 lei de la Ministerul Educaţiei, proiectul are rolul de a sprijini Societatea Antreprenorială Studenţească a Universităţii, o entitate înfiinţată anul trecut cu scopul de a încuraja spiritul antreprenorial al studenţilor.
Potrivit managerului de proiect, Vasile Aurel Căuş, obiectivele proiectului sunt realizarea unei pagini web unde studenţii să aibă acces la informaţii de natură antreprenorială, certificarea a 15 cadre didactice cu competenţe antreprenoriale, elaborarea unui curs de antreprenoriat pentru studenţi şi includerea Universităţii în circuitul universităţilor de natură antreprenorială.
"În ultima vreme se discută foarte mult despre antreprenoriat şi dezvoltarea acestor competenţe. Într-o instituţie de învăţământ superior sunt două aspecte: competenţe pe care şi le pot dezvolta studenţii şi dezvoltarea capacităţii antreprenoriale la nivelul instituţiei", a declarat Căuş. Practic, a spus el, Universitatea ar putea să îşi suplimenteze finanţarea, dacă legea va permite, prin activităţi antreprenoriale, precum vânzarea de produse.
În fine, cel de-al patrulea proiect vizează tot cercetarea, însă în domeniul nanomaterialelor. Coordonat de profesorul de inginerie Tiberiu Vesseleny, acest proiect, în valoare de 91.000, vizează achiziţia de aparate şi tehnică necesară acestor studii. Ffizicieni, chimişti şi ingineri ai Universităţii au demarat cercetări în privinţa nanomaterialelor încă de câţiva ani, iar prin acest proiect vor putea, astfel, să cumpere noi aparate necesare.
Toate cele patru proiecte au termen de finalizare 15 decembrie 2018.