Universitatea din Oradea a închis, miercuri, patru proiecte finanţate prin Fondul de Dezvoltare Instituţională al Ministerului Educaţie, care împreună au o valoare de peste 660.000 de lei.
Toate cele patru proiecte s-au derulat pe parcursul a şase luni, iar într-o conferinţă de presă susţinută miercuri cei patru directori de proiecte au prezentat rezultatele obţinute.
Prorectorul Ligia Burtă, director al proiectului "Creşterea capacităţii instituţionale prin eficientizarea accesului la învăţământul superior la Universitatea din Oradea", a explicat că cei 210.000 de lei au fost folosiţi pentru promovarea specializărilor facultăţilor orădene. "Au fost vizitaţi aproape 3.000 de elevi din 32 de licee situate în patru judeţe. Am avut target localităţile cu populaţie sub 10.000 de locuitori", a declarat Burtă. Din cele 32 de şcoli, şapte au fost în judeţul Sălaj, şase în Satu Mare, tot atâtea în Maramureş şi 13 în Bihor.
Practic, reprezentanţi ai Universităţii au mers într-o caravană, îndemnându-i pe liceenii din clasele de-a XI-a şi de-a XII-a să studieze la Oradea, răspunzându-le totodată întrebărilor avute. "S-au parcurs 3.500 de kilometri", a precizat prorectorul.
În alte două proiecte, coordonate de Tiberiu Vesselenyi, respectiv Vasile Laslo, accentul s-a pus pe cercetare. O finanţare de 91.000 de lei a fost folosită pentru susţinerea cercetărilor în domeniul nanomaterialelor, prin achiziţia de materiale şi servicii pentru aparatele şi echipamentele utilizate în cercetarea nanomaterialelor (microscop cu forţă atomică, nanoindenter, microscop electronic cu scanare şi echipament de depunere prin pulverizare cu magnetron). "S-a realizat şi recondiţionarea unui echipament primit de la Universitatea din Geneva", a precizat profesorul Vesselenyi, directorul acestui proiect.
De cealaltă parte, conferenţiarul Vasile Laslo a atras o finanţare de 275.000 de lei pentru amenajarea şi dotarea a cinci laboratoare în care de acum înainte cercetătorii Facultăţii de Protecţia Mediului vor putea monitoriza vulnerabilitatea unor culturi horticole la efectele schimbărilor climatice. Potrivit lui Laslo, aceste cercetări vor fi demarate în 2019, la soiuri de caişi, piersici şi migdali, dar graţie aparatelor şi softurilor cumpărate, munca se va face în "laboratoare de mileniul 3". Pe termen lung, cercetătorul îşi doreşte ca facultatea să creeze şi o bancă de gene pentru specii termofile, astfel încât acestea să nu dispară definitiv din grădinile româneşti.
În fine, cel de-al patrulea proiect închis acum, "Antreprenor pentru România", cu o finanţare de 84.000 de lei, a avut în centru studenţii. Mai precis, s-a dorit dezvoltarea şi încurajarea spiritului antreprenorial al studenţilor orădeni. Coordonat de conferenţiarul Vasile Aurel Căuş, preşedintele Societăţii Antreprenoriale Studenţeşti din cadrul Universităţii, 150 de studenţi au participat la lecţii tematice, dar şi la un concurs de planuri de afaceri. De altfel, iniţiatorii celor mai bune planuri de afaceri au fost premiaţi miercuri, în cadrul conferinţei de închidere.
În cadrul aceluiaşi proiect, dascălii au învăţat cum să îi ajute pe studenţi să devină oameni de afaceri. "Am reuşit să certificăm 15 cadre didactice cu competenţe antreprenoriale, câte un reprezentant din fiecare facultate, care în principiu de aici încolo ar trebui să se ocupe de dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor", a declarat Căuş. De asemenea, peste 200 de studenţi orădeni au participat la un seminar unde un profesor străin, Urs Hauenstein, dar şi orădeanul Raul Popa, creatorul startup-ului TypingDNA, le-au dat sfaturi despre antreprenoriat.