Cu o zi înainte să-şi prezinte demisia în faţa Senatului universitar şi după ce a prezentat pentru jurnalişti un scurt bilanţ al activităţii sale din ultimii doi ani, rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, a recunoscut ceea ce era evident pentru toată lumea: va candida pentru a treia oară la conducerea instituţiei.
Vor alţii, aşa că vrea şi el...
"Îmi voi depune candidatura în perioada din calendarul alegerilor, între 16 şi 20 martie, pentru funcţia de rector", a declarat Bungău miercuri, într-o conferinţă de presă, răspunzând la întrebarea BIHOREANULUI pe această temă.
Rectorul a refuzat până acum să se pronunţe public despre a treia sa candidatură, însă, aşa cum BIHOREANUL a scris, şi-a deschis calea convocând Senatul pentru ziua de joi, ca să-şi anunţe demisia din funcţia de rector. Legea Educaţiei prevede că un rector poate avea maxim două mandate complete, or, demisionând înainte de a-şi încheia al doilea mandat, Bungău are doar un mandat întreg şi unul incomplet.
Întrebat de ce îşi doreşte al treilea mandat, rectorul nu a menţionat obiective clare. În schimb, a spus că se bucură de susţinerea colegilor.
"Ştiţi cum e cu dorinţa? Dacă eşti susţinut de oameni valoroşi din Universitate, cred că merită să-ţi doreşti acest lucru. E vorba de o candidatură care poate să genereze un rezultat de succes, nu în urma unui concurs, ci în urma unui scrutin, te aleg colegii. Nu eşti desemnat politic şi e un lucru care contează foarte mult", a declarat Bungău.
Buget record
Constantin Bungău a făcut şi un scurt bilanţ al anului 2019, arătând că, din perspectivă financiară, a fost cel mai bogat an. "A fost cel mai bun an din ultimii opt, din punct de vedere al bugetului, care a fost de 234 de milioane de lei, cu 35% mai mare decât în anul precedent", a declarat Bungău.
Universitatea a avut o finanţare de la Ministerul Educaţiei de 115 milioane de lei, mai mare decât în alţi ani, pentru că şi salariile au crescut (fondul lunar de salarii fiind de 9,5 milioane lei).
Bugetul-record a permis universitarilor să dea startul la foarte multe proiecte şi granturi de cercetare sau dezvoltare, "astfel încât să ne îmbunătăţim activităţile, să avem o rată de succes mai mare, să umblăm la reducerea abandonului şcolar", după cum a spus Bungău. "Aproximativ 350-400 de colegi sunt angrenaţi în granturi şi proiecte", a declarat rectorul.
El a adăugat că şi-a îndeplinit în proporţie de peste 90% indicatorii din contractul managerial încheiat cu Senatul Universităţii.
Plusuri şi miniusuri
Printre reuşitele din ultimii patru ani, Bungău se laudă cu o structură neschimbată. "Am menţinut structura Universităţii, deşi unii dintre noi şi din afara noastră şi-ar fi dorit, vezi Doamne, o restructurare. (...) Am întărit-o şi am dezvoltat-o şi, în ciuda altora care au dorit să desfiinţeze specializări, am înfiinţat specializări cerute pe piaţa muncii", a declarat Bungău, dând ca exemplu specializări din domeniul Informaticii şi din Robotică.
De asemenea, din 2016 până în prezent, Universitatea a înfiinţat noi opt domenii de doctorat.
"Unele din facultăţi au o structură mai mică, cum este cea de Teologie Ortodoxă, dar simbolizează foarte mult pentru noi. Împreună cu cea de Drept, sunt cele mai vechi profile şi facultăţi ale oraşului Oradea", a declarat Bungău.
Rectorul a mai spus că rezultatele deciziilor din ultimii ani se vor vedea mai bine în viitor. "La Universitate, rodul se vede pe parcurs. Ce au plantat alţii în anii ’90 se vede acum, ce plantăm noi acum se va vedea peste 10, 15, 20 de ani", a spus el.
La capitolul nereuşite, Bungău a menţionat faptul că nu a avut la dispoziţie un buget pe atât de mare precum şi-ar fi dorit pentru investiţii. De asemenea, Bungău a spus că îşi doreşte ca toţi studenţii să aibă la dispoziţie cursuri şi seminarii online, ceea ce deocamdată nu se întâmplă.
Smart-campus, pe vecie...
Întrucât în 2016, când a candidat a doua oară, a promis că va face din campusul Universităţii unul "smart", Bungău a fost întrebat dacă a reuşit acest lucru.
"Lucrurile nu sunt aşa simple. Când spunem smart campus, înseamnă mai multe funcţii: să poţi controla temperatura ambientală (încălzirea şi răcirea), să ai diverse funcţii de securitate şi accesul securizat. (...) Smart campus nu poţi să atingi în patru ani, sper să reuşim în 20 de ani. E ca învăţarea, se face pe tot parcursul vieţii", a declarat rectorul.
Potrivit acestuia, toate clădirile din campus vor avea aceste funcţii, odată cu reabilitarea. Deocamdată, singura clădire modernizată integral este cea a fostei Biblioteci, în timp ce pentru pavilioanele E şi F (Rectoratul şi clădirea Facultăţii de Ştiinţe Economice) s-a semnat contractul, iar licitaţia pentru renovarea pavilioanelor A, B şi C este în pregătire.
"A crescut confortul studenţilor"
Prezentă în aceeaşi conferinţă de presă, prorectoriţa Ligia Burtă (foto), responsabilă de relaţia cu studenţii, a vorbit şi ea despre realizări. "Situaţia căminelor este foarte bună, cu un grad de ocupare de 98 - 100% permanent. S-au dotat şi modernizat căminul 1 de băieţi, căminul 2 de fete, căminul 3 este în totalitate zugrăvit, iar în toate cele patru cămine, oficiile au fost readuse la zi cu echipamentele specifice. A crescut destul de mult confortul studenţilor", a declarat Burtă.
În anii următori, în campus vor mai apărea trei cămine noi, două construite de Primăria Oradea şi unul de Compania Naţională de Investiţii. Toate lucrările sunt acum în etape birocratice.
Pe de altă parte, Universitatea din Oradea are în acest an universitar un număr record de studenţi străini: 1.056.
Senatul, la raport
La aceeaşi conferinţă de presă a fost prezent şi Aurel Căuş (foto), preşedinte al Senatului universitar până luni, când senatorii din mandatul 2016-2020 şi-au încheiat misiunea. Acesta a amintit că pe 9 martie va fi ales viitorul preşedinte al forului, candidaturile putând fi depuse până vineri, la ora 12.
Cât despre bilanţul Senatului, Căuş a spus că pe site-ul Universităţii va fi postat un raport în zilele următoare, precizând că realizările forului "sunt în bună parte făcute sub conducerea fostului preşedinte, Sorin Curilă".
Problemele stringente din mandatul lui Căuş, început în iulie 2019, au fost două: anularea unei diplome eliberată ilegal de Universitate în anul 2000 şi adoptarea unei Carte noi. În timp ce anularea diplomei cu pricina, pe numele lui Eugen Popescu, a ajuns pe masa judecătorilor, Carta a fost adoptată în decembrie. "Este o formulă perfectibilă şi noul Senat va avea conform legii mandatul de a o îmbunătăţi", a declarat Căuş.
Bungău, care de la 1 martie va fi doar senator, a recunoscut că îşi doreşte o Cartă mai permisivă, care să-l lase şi pe rector să fie membru în Senat, şi care să nu mai limiteze numărul mandatelor prorectorilor la două. Rectorul încă în funcţie a recunoscut însă că aceste probleme se trag din Legea Educaţiei "În loc să ne unească, acum nu mai ştii cine pe cine controlează. Legea 1 a dezbinat, din păcate, universităţile", a spus Bungău.