Universitatea din Oradea nu a luat nicio măsură după ancheta din Danemarca despre medicul care nu ştia nimic. Rectorul Bungău: „Poate nu-i sănătos la cap”

Reportajul-anchetă al televiziunii naţionale din Danemarca, despre un absolvent al FMF Oradea care a eşuat lamentabil în clinicile din ţara nordică, nu i-a impresionat pe şefii Universităţii.

Într-o conferinţă de presă susţinută luni de rectorul Constantin Bungău, alături de patru din cei cinci prorectori (Marcela Prada, Gabriel Bendea, Marcel Roşca şi Eugen Macocian), aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată de când aceştia deţin funcţiile, pentru a se lăuda cu calificativul "grad de încredere ridicat" primit de Universitate, Bungău a confirmat, la întrebarea jurnaliştilor, că n-a făcut nimic pentru a verifica situaţia.

Nici măcar discrepanţa uriaşă între notele luate la licenţă de absolventul cu pricina, Osman Abdullahi, adică 5 la examenul scris şi 10 la oral, nu l-a preocupat pe Bungău. "Trebuie întrebată comisia. Eu nu am întrebat", a declarat Bungău, cu seninătate.

"Poate nu-i sănătos la cap"

Când jurnaliştii au insistat să-l întrebe de ce nu a avut curiozitatea să discute, măcar, cu colegii săi despre calitatea acestui absolvent, rectorul a spus că n-a primit nicio adresă oficială, ignorând complet că nu era nevoie ca cineva să-l sesizeze în scris, ci era suficient să fie el interesat să descopere dacă există sau nu o problemă în pregătirea studenţilor străini la FMF.

"Noi n-am primit nimic oficial, doar filmuleţul şi materialul scris de la presă. Clinica respectivă, dacă considera de cuviinţă, trebuia să ne contacteze să discutăm. Ca să pot să dau un verdict, ar fi trebuit să-l fi văzut eu pe omul acela, să discut cu el şi apoi să văd cine e vinovat, sau dacă el este în deplinătatea facultăţilor mintale", a declarat Bungău.

În mod curios, varianta ca somalezul să fie bolnav a fost întărită de mai multe ori de rector în conferinţa de presă. "Poate nu-i sănătos la cap", a spus Bungău, fără însă a furniza nicio informaţie care să-i susţină bănuiala.

Danezii sunt de vină...

Rectorul a insistat să precizeze că situaţia somalezului este un caz izolat, că în ultima săptămână "am fost sunaţi de foarte mulţi absolvenţi de medicină, care ne fac cinste, din mai multe ţări europene, şi care sunt mândri că au absolvit FMF Oradea", dar şi că danezii au greşit, angajând un absolvent de facultate fără rezidenţiat.

"Este o meserie reglementată, nu poţi face pe medicul în Europa fără rezidenţiat. Noi am dat o diplomă de studii superioare, dar nu înseamnă că e medic. Poate să fie şofer care să vândă medicamente, cu studii superioare", a declarat Bungău.

Când jurnaliştii i-au precizat că Danemarca are un alt sistem, fără rezidenţiat, rectorul a spus că acest lucru trebuie lămurit de autorităţile cu competenţă în sănătate, dar este evident că în România bărbatul cu pricina nu ar fi putut practica medicina.

Constantin Bungău a mai precizat că nu-şi mai doreşte "un astfel de caz pe viitor". "Întotdeauna am spus că UO are şi studenţi care ne fac cinste şi studenţi care, din păcate, nu ştim din ce cauză nu-şi găsesc locul potrivit pentru profesia pentru care au fost pregătiţi. Sunt astfel de situaţii, dar nu cred că ele definesc în ansamblu procesul de învăţământ la UO", a declarat Bungău.

Străinii care ne denigrează...

În schimb, rectorul a recunoscut că reacţia Universităţii de săptămâna trecută, când a transmis un comunicat de presă în care jurnaliştii danezi erau acuzaţi inclusiv de "atentat la securitatea naţională", a fost deplasată.

"Dacă v-a deranjat acea exagerare, ne cerem scuze. Dar la o exagerare câteodată e bine să răspunzi cu exagerare. Nici dacă ar fi fost pestă porcină în Universitate nu s-ar fi consumat atâta energie", a precizat Bungău, exprimându-şi convingerea că televiziuni din străinătate şi-au fixat un obiectiv din denigrarea universităţilor româneşti, dovadă fiind, în opinia sa, că anual apar astfel de materiale în diferite ţări occidentale. În mod evident, Bungău nici nu-şi pune problema ca informaţiile puse pe tapet de străini să fie adevărate...

Când jurnaliştii au subliniat că suspiciunile jurnaliştilor danezi cu privire la FMF pot fi înţelese chiar şi numai ţinând cont că facultatea este condusă de decanul Adrian Maghiar, care în trecut a fost trimis în judecată tocmai pentru că a semnat zeci de diplome false în medicină, Bungău a declarat că astfel de practici nu se mai petrec. "Este un subiect care a fost acum 15 ani, de atunci avem gradul de încredere ridicată tocmai pentru că nu mai facem asta. Nu mai avem problemele acestea", a declarat rectorul.

Recomandări de la studenţi

De altfel, Bugău a vorbit pe larg, în aceeaşi conferinţă, despre calificativul maxim acordat săptămâna trecută de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, pentru a doua oară în istoria Universităţii.

"Este un calificativ care practic dovedeşte că la Universitatea din Oradea se respectă pe toate domeniile un management al calităţii la cel mai înalt nivel considerat azi în România", a precizat rectorul.

Beneficiile acestui calificativ, a mai spus Bungău, ţin de reputaţia Universităţii: studenţii ştiu că învaţă într-o universitate bine cotată, iar profesorii că fac bine ce fac. "Asta nu înseamnă că nu putem îmbunătăţi sau ameliora anumiţi indicatori", a mai spus el.

Rectorul a precizat că ARACIS a făcut 130 de recomandări Universităţii, cele mai multe, 90 la număr, fiind transmise de studenţii evaluatori, care cer laboratoare mai bine dotate, înnoirea cursurilor, dar şi o mai bună reprezentare a studenţilor în forurile Universităţii.

De asemenea, raportul ARACIS prevede că Universitatea trebuie să-şi actualizeze Carta, sarcină care revine Senatului academic. Senatorii vor trebui să se mişte repede, însă, deoarece în luna octombrie în Universitate vor începe alegerile, iar legea prevede că modificările aduse cartei trebuie finalizate cu cel puţin şase luni înainte de alegeri.

Detalii despre punctele tari şi punctele slabe ale Universităţii din Oradea se vor regăsi însă în raportul pe care ARACIS urmează să-l publice pe site-ul propriu, în cel mult o lună.