Într-o lume obsedată de medicamentul universal, cât mai natural, mai puţin chimicalizat, bihoreanul Teodor Tincău are propria soluţie.

"Uleiurile presate la rece sunt pline de vitamine şi minerale. Fiecare are efectul lui tămăduitor: uleiul de susan elimină crampele musculare, cel de dovleac distruge paraziţii, iar cel de muştar este elixir de frumuseţe, mai ales pentru păr", explică bărbatul. Experimentat, Teodor produce deja de 17 ani uleiuri din cele mai diferite seminţe pe care le poate cultiva la Toboliu, iar numărul cumpărătorilor e în creştere...

Servicii complete

Pensionar, în vârstă de 62 de ani, Teodor Tincău din Girişu de Criş a început producţia de uleiuri presate la rece dintr-o tradiţie a familiei. "Bunicii mei au avut presă de ulei. Tata m-a învăţat cum se fac uleiurile, iar în 2010 am început să produc şi să vin cu ele în piaţă la Oradea", povesteşte bărbatul.

Face totul de la A la Z, de la semănatul seminţelor până la obţinerea licorilor, ba oferă şi consultanţă despre modul de administrare. "Vă puneţi câteva picături pe o bucăţică de pâine, o mâncaţi şi aşteptaţi o oră să vedeţi dacă sunteţi alergică. Dacă simţiţi furnicături, iritaţii sau orice altceva, nu-l folosiţi", îi explică el unei turiste.

Teodor îşi vinde produsele în pieţele din oraş şi în Băile Felix. "După caz, dacă vreţi să trataţi unele afecţiuni, luaţi câte o linguriţă de trei ori pe zi. Dacă vreţi doar să vitaminizaţi copiii, puneţi-le o lingură pe un măr răzuit pe zi sau, cel mai bine, pentru o viaţă sănătoasă amestecaţi în salate", spune bărbatul.

Ulei... de varză

Bihoreanul produce şase feluri de uleiuri, toate mustind de substanţe nutritive. "Uleiul din susan are cel mai mare conţinut de calciu, combătând osteoporoza, cel din in este plin de acizi graşi Omega 3, 6 şi 9, care previn bolile de inimă, iar cel din dovleac e bogat în vitamine şi minerale care reglează funcţionarea rinichilor", explică el doct.

Pensionarul a aclimatizat la Giriş prima plantaţie de susan din zonă şi foloseşte seminţele uscate chiar de el. "Anul acesta producţia va fi mai mică. A dat gheaţa şi a omorât plantele", spune. În schimb, se aşteaptă la o producţie bună de dovleac, floarea soarelui şi varză. "Sunt unicul care face ulei de varză în Bihor. Se folosesc doar seminţele. Sunt foarte bogate în B-uri utile oamenilor stresaţi care vor să rămână calmi".

Să miroasă a sămânţă!

Pentru a le păstra oligoelementele, Teodor presează seminţele neprăjite aşa încât să nu se încălzească. "Dacă le-ai prăji ar da mai mult ulei, dar le strici din vitamine", lămureşte el.  Proporţiile diferă, dar în general prin această metodă se obţin cam 20 de litri de ulei din 100 de kilograme de seminţe.

Dacă în uleiurile rafinate conţinutul de apă poate ajunge până la 80%, în cele presate la rece este de zece ori mai mic, substanţele nutritive fiind mult mai concentrate. "Un ulei bun trebuie să aibă mirosul seminţei din care a fost obţinut, să nu fie prea deschis, pentru că înseamnă că a fost diluat, dar nici prea gălbui pentru că asta arată că sămânţa a fost prăjită ca să dea mai mult", explică Teodor.

O sticluţă de 250 de mililitri cu ulei de dovleac sau susan costă 18 lei. Cele din muştar, in sau susan fac 25 lei, pentru că se obţin mai greu, iar litrul de ulei din floarea soarelui este 8 lei, dublu faţă de cel rafinat din magazin...

Garanţia sănătăţii

Teodor produce doar atât ulei cât poate vinde. "Eu nu fac ca fabricile, să bag 100 de tone de sămânţă în presă ca să am cât mai mult ulei. Produc în cantităţi mici, cât pot să vând, ca să fie tot timpul plin de vitamine", zice fermierul. De altfel, acesta e şi motivul pentru care licorile sale au un termen de garanţie de cel mult 6 luni. "Am primit ofertă să livrez un TIR de uleiuri, de toate felurile, pentru un lanţ de magazine, dar am refuzat. Trebuia să cumpăr sămânţă de la alţii şi să dau un termen de garanţie de un an pe un produs complet natural, ceea ce este cam greu...".

Teodor preferă să îşi petreacă timpul liber în sat, lângă presa de ulei, pe drum spre pieţele din oraş sau din staţiuni decât să pună în vânzare un produs mai puţin sănătos. "Când am ieşit pe piaţă, în prima lună, n-am vândut nici măcar o ladă de ulei. Treptat, cine a luat de la mine a venit şi a doua oară. Acuma, şi să vreau, nu mă pot lăsa, că mă sună oamenii din timp sau mă caută în piaţă", zice pensionarul. De un lucru este, însă, hotărât: să-şi păstreze producţia în serie limitată şi de calitate. În fond, lichidele preţioase se ţin în fiole mici...