O tură de rafting în defileul Crişului Repede, o vacanţă cu cortul la Şuncuiuş, o vizită în peşteri sau o simplă plimbare pe malurile râului, pe orice tronson din Bulz până în Oradea, lasă turiştii cu un gust amar. Tone de gunoaie zac pe malurile şi în albia apei.
Pentru că fenomenul a atins proporţii generalizate, Consiliul Judeţean promite să ia, în sfârşit, măsuri. În defileu vor fi montate camere de filmat, iar persoanele surprinse că aruncă gunoaie în natură vor fi amendate de Poliţie. Măcar aşa să lase natura neatinsă...
Nepoftiţi la noi!
Din vârf de munte până pe fundul Crişului, gunoaiele au luat în stăpânire natura şi în Bihor. PET-uri, sticle, zdrenţe, scutece, cauciucuri, aparate defecte şi chiar canapele rupte, de toate se găsesc în defileul Crişului Repede, zonă cu un potenţial turistic uriaş.
Turiştii care se aventurează în ture de rafting în zona Şuncuiuş - Vadu Crişului sunt de-a dreptul dezgustaţi. Vâslirea pe cursul Crişului ar putea fi o plăcere dacă n-ar vedea, oriunde întorc privirea, numai mizerii, şi dacă n-ar fi agresaţi de putoarea grea emanată pe alocuri de acestea.
"Din păcate, e o imagine pe care o ţin minte turiştii", zice Sebastian Lascu (foto), consilier judeţean PNL şi totodată administrator al pensiunii Gradia din Şuncuiuş, amenajată aproape de malul Crişului Repede. Slabe şanse ca turiştii scârbiţi de gunoaie să mai revină în zonă...
Se feresc de amenzi!
Problema e aceeaşi pe toate râurile, mari sau mici. De altfel, în februarie, imagini cu o vale din Finiş efectiv acoperită de PET-uri au făcut înconjurul internetului. Mii de flacoane pluteau pe apă, Primăria comunei făcând curăţenie abia după ce a fost amendată de Garda de Mediu Bihor cu 10.000 lei. "Conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, unităţile administrativ teritoriale au sarcina să asigure curăţenia pe tot teritoriul lor, inclusiv pe cursurile de apă", spune Mihai Togor (foto), şeful instituţiei.
Primăriile trebuie să se asigure că toţi localnicii au contracte de salubritate cu firmele angajate să adune gunoaiele, pentru a nu le mai arunca la întâmplare. Fireşte, edilii pot şi să-i amendeze pe cei prinşi că o fac, dar se feresc de o asemenea măsură nepopulară, de teamă că nu vor mai fi votaţi. "Primăria Oşorhei este un exemplu de urmat. Poliţia Locală a comunei a dat anul trecut zeci de amenzi pe partea de salubritate", zice Togor. Alţi primari se mulţumesc, cel mult, să facă din când în când curăţenie.
În consens
Pentru a pune capăt fenomenului, Sebastian Lascu a apelat la colegii săi din Consiliul Judeţean Bihor. Într-o şedinţă din această primăvară, le-a explicat că situaţia îi depăşeşte pe primarii de comune şi a propus ca un grup de specialişti să caute soluţii pentru defileul Crişului Repede, ca zonă-pilot pentru implementarea ei. "Dacă vom reuşi să facem aici o schimbare, o vom aplica în tot judeţul", zice Lascu.
Din fericire, de data aceasta orgoliile politice au fost lăsate deoparte şi atât şefii CJ Bihor, cât şi consilierii din toate partidele au fost de acord cu iniţiativa, astfel că a fost formată o comisie prezidată de şeful CJ, Pásztor Sándor, compusă din Lascu şi încă patru consilieri judeţeni (Grim András - UDMR, Adrian Szatmari - PSD, Traian Bodea - ALDE şi Moisa Madear - PNL), plus reprezentanţi ai Poliţiei, Gărzii de Mediu, ABA Crişuri, Salvamont-Salvaspeo şi ai Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, care administrează aria protejată Pădurea Craiului, cu tot cu defileul Crişului.
Localnicii, nu turiştii
Marţea trecută, comisia a avut a doua şedinţă, în cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că localnicii, nu turiştii sunt cei care aruncă clandestin gunoaie. "Pe Crişul Repede nu există foarte multe zone de campare, aşa că turiştii sunt responsabili pentru deversarea deşeurilor în cel mult 10% din cazuri. Noi am identificat obiecte de mobilier, aparatură electronică, gunoaie care nu au cum să provină de la turişti", zice directorul Salvamont, Pintér István.
Aceeaşi convingere o au şi consilierii judeţeni. "Sute de familii din aceste sate nu au contracte de salubritate şi aruncă gunoaiele în albia Crişului", spune Grim András.
"Filaj" de la distanţă
Drept urmare, membrii comisiei au decis montarea, de-a lungul defileului, a unui sistem de camere de supraveghere video care vor transmite în timp real imaginile într-un dispecerat ce va fi anume înfiinţat în Oradea. Ele vor fi urmărite de angajaţii Societăţii de Pază şi Protecţie a CJ Bihor, care atunci când vor observa că o persoană a aruncat gunoaie pe maluri sau în apă vor alerta Poliţia.
"Camerele de supraveghere sunt foarte utile. Vom avea imaginea contravenientului şi vom putea aplica sancţiuni", zice comisarul şef Adrian Bucur (foto), adjunct al şefului IPJ. Amenzile încep de la 500 de lei, aşa încât contravenienţii vor simţi durerea la buzunar.
Camerele vor fi cumpărate şi montate pe cheltuiala CJ. "Împreună cu colegii de la Salvamont, vom face o tură pe cursul Crişului, ca să identificăm principalele rampe de abandonare a gunoaielor. Acolo se vor pune primele camere", explică Lascu.
Membrii comisiei sunt convinşi că simpla montare a camerelor şi perspectiva de a fi amendaţi îi vor descuraja pe săteni. În timp, vor realiza şi ei că, dacă au cadru natural nealterat, vor avea numai de câştigat de pe urma turiştilor.
Civilizare cu parul
Primarii din defileul Crişului aplaudă iniţiativa şi aşteaptă ca sistemul de supraveghere să fie pus în funcţiune. "Este singura soluţie, pentru că după ce vor fi prinşi şi amendaţi doi-trei vinovaţi, se vor lecui toţi", crede edilul din Bratca, Alexandru Gaboraş, admiţând că problema gunoaielor îl depăşeşte. "Să ştiţi că nu sunt numai oamenii de la noi din comune, mai vin unii cu maşinile şi lasă gunoaie, tocmai pentru că nu-i vede nimeni", zice el.
Viceprimarul din Şuncuiuş, Gelu Paşcalău, recunoaşte şi el că problema poluării naturii cu gunoaie e gravă, insistând, la rându-i, că nu localnicii sunt singurii vinovaţi. "Adevărul este că azi facem curăţenie, mâine gunoaiele sunt la loc. Dar vin din amonte, mai ales când plouă mult. Încă de la izvor e plin de gunoaie", spune Paşcalău, convins că amenda e singura soluţie eficientă.
"Parul este cea mai bună metodă de corecţie, că vorba bună nu prea-i cu folos", concluzionează, neaoş, vicele. Dacă altfel nu se poate, curăţenie cu de-a sila să fie...
SĂ FIE WC-URI!
Pentru turism decent
Pe lângă proiectul pentru curăţarea apelor din Bihor, consilierul judeţean PNL Sebastian Lascu a mai avut o iniţiativă cu beneficii ecologice şi turistice deopotrivă. Anul trecut, el a propus amplasarea în trei zone de camping din Bihor - Padiş-Glăvoi, Şuncuiuş şi Vadu Crişului - a unor containere cu toalete şi duşuri, pe care turiştii să le poată folosi contra cost.
Denumit "Igiena peisajului", proiectul a fost aprobat în vara lui 2018, dar CJ Bihor i-a asigurat doar parţial finanţarea. Mai precis, a alocat câte 20.000 lei primăriilor Şuncuiuş şi Vadu Crişului, pentru a amenaja platformele pe care vor fi amplasate containerele, urmând ca restul banilor necesari să-i asigure ulterior. Un asemenea container costă, însă, aproximativ 30.000 euro.