Vijeliile care au produs pagube în Bihor la începutul acestei luni au stârnit o furtună şi în rândul meteorologilor din toată ţara. Pentru că şefa Serviciului Meteo Oradea a „dat din casă”, acuzând precaritatea sistemului, managementul nepotrivit şi lipsa dotărilor, şefa Administraţiei Naţionale de Meteorologie a venit de la Bucureşti ca să dezmintă acuzele şi să promită modernizări cât de curând.

Prestaţia sa a iscat, însă, un val de indignare. Motivul? A trecut sub tăcere condiţiile proaste de muncă, a dezinformat în legătură cu nefolosirea unui radar meteo şi a minţit, de-a dreptul, despre salariile angajaţilor, comparabile cu ale unor necalificaţi.

O şedinţă furtunoasă

Pe 6 februarie, Comitetul Judeţean Bihor pentru Situaţii de Urgenţă a analizat urmările unor vijelii din ziua anterioară, când vântul a smuls acoperişuri şi a doborât copaci în Oradea şi în alte localităţi. Prefectul Dumitru Ţiplea i-a cerut lămuriri şefei Serviciului Meteo local, Cristina Chiorean (foto), întrebând dacă nu cumva codul galben anunţat trebuia să fie, de fapt, cod portocaliu.

Răspunsul acesteia a dezvăluit aspecte ce pun sub semnul îndoielii eficienţa sistemului meteorologic, cel puţin în plan local: din 2009, unul dintre cele două radare de aici, aflat pe Dealul Vântului, a fost pus în conservare fiindcă ar fi consumat prea multă electricitate, iar cel din Calea Aradului este operat de Centrul Meteo Regional Banat-Crişana. „Avem jucăria, dar se joacă alţii cu ea”, s-a exprimat Chiorean. În plus, a acuzat ea, majoritatea meteorologilor din Bihor câştigă sub 2.000 lei lunar, deși au studii superioare şi în ciuda importanţei muncii lor.

Negări și promisiuni

Pe 11 februarie, directoarea ANM, Elena Mateescu (foto), a venit la Oradea, explicând într-o conferinţă de presă la Prefectură că furtuna din săptămâna precedentă nu putea justifica avertizări de cod portocaliu: acestea se emit doar de la viteze ale vântului de la 25 metri/secundă în sus, or vitezele măsurate fuseseră de maximum 23 m/s.

Şefa ANM a susţinut că organizarea sistemului e corectă, datând din 1999, când serviciile de meteorologie şi hidrologie s-au despărţit, iar cele meteo au fost structurate pe regiuni, după „criterii climatice comune”. Bihorul a fost arondat CMR Banat-Crişana din Timişoara, la fel ca Aradul, datorită reliefului similar şi condiţiilor specifice acestuia, chiar dacă, dincolo de Oradea, relieful devine deluros.

Despre radarul de pe Dealul Vântului, Mateescu a spus că a fost scos din uz fiindcă era „depăşit moral şi fizic” (nu se mai fabrică piese de schimb, iar calculatorul a devenit incompatibil cu actualul sistem naţional), iar despre salarii a susţinut că în ultimii trei ani, de când este ea şefă, câştigul lunar s-a dublat, de la 1.745 lei la 3.485 lei. „Un inginer cu 20 de ani vechime câştigă 1.000 euro pe lună”, a spus ea.

Pe de altă parte, şefa ANM a anunţat că sistemul naţional meteo va fi modernizat datorită unei finanţări europene de 74 milioane euro aprobate în 18 decembrie 2019. Concret, până în 2023 se vor achiziţiona 7 radare noi, din care unul va fi amplasat pe Dealul Vântului. În Bihor, a adăugat Mateescu, vor fi amplasaţi şi 16 senzori de diverse tipuri (pentru detectarea fulgerelor şi a altor fenomene extreme), iar numărul staţiilor meteo din judeţ va fi suplimentat cu încă cinci, aşa încât va ajunge la 12, două staţii noi urmând să fie amplasate între Oradea şi Chişineu Criș şi câte una între Holod şi Borod, în zona Brusturi şi la nord de Marghita.

Scule noi în case vechi

Urmărită în direct pe pagina de Facebook a Prefecturii Bihor de sute de meteorologi din ţară, prestaţia directoarei ANM a provocat reacţii vehemente din partea acestora, unii trimiţând BIHOREANULUI zeci de mesaje menite să arate că şefa ANM a minţit publicul. „Radarul de pe Dealul Vântului nu era depăşit fizic şi moral în 2009, când a fost pus în conservare, nu dezafectat. Ca dovadă, „geamănul” lui, pus în funcţiune în 2004 pe Vârful Igniş din Maramureş, este în uz şi acum”, afirmă un specialist în radaristică, sub adăpostul anonimatului. „Depăşit a devenit abia de câţiva ani, de prin 2015, dar până atunci mai putea fi folosit, fiind util pentru prognozele de inundaţii în bazinul Crişurilor”, spune tehnicianul.

În ce priveşte modernizările promise în Bihor, meteorologii sunt indignaţi. „Ni se vorbeşte de echipamente noi, dar nu se rezolvă problema spaţiilor în care să fie amplasate”, spune unul dintre ei. „La Săcueni, staţia funcţionează într-o casă de un secol care se surpă. Prin acoperiş plouă, pereţii şi pardoselile sunt crăpate, instalaţiile electrice distruse. Nu s-a făcut nicio reparaţie, pe motiv că era într-un litigiu. La Borod, instalaţiile sunt la fel, tehnicienii trebuie să ducă electricieni pe banii lor ca să facă reparaţii”, afirmă un meteorolog.

Unii se spetesc, alţii huzuresc

Serviciul Meteo din Bihor are 14 angajaţi. Unii, fiindcă şi părinţii lor erau tot meteorologi, au crescut în staţii şi sunt obişnuiţi cu privaţiunile. O mare parte din muncă o desfăşoară în aer liber, iarna pe frig, vara pe arşiţă. Toţi trebuie să şi întreţină clădirile, să spargă lemne, să deszăpezească drumuri de acces, să cosească iarba, să repare garduri şi acoperişuri, pe lângă obligaţiile din fişa postului, de observare şi colectare de date. „Pentru muncile în plus avem două prime: prima la stânga şi prima la dreapta”, glumeşte cu amărăciune un meteorolog.

Cu excepţia celor din Oradea, meteorologii din judeţ fac naveta, dar nu li se decontează niciun leu şi nu au nici măcar o singură maşină de serviciu. „Ca să ajungă la staţia din Stâna de Vale, colegii folosesc maşinile personale sau sunt luaţi de hidrologii de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri. Ei au maşini, ATV-uri, sănii motorizate, noi nimic! Nu fac mare lucru, pentru că staţia de pe pârâu e automatizată. Fac grătare, se dau cu ATV-urile sau dorm, pe salarii de 3.500 lei, noi culegem date pe jumătate din cât primesc ei”, zice bărbatul.

Nici la şes nu e mai simplu: meteorologii fac măsurători pentru agricultură bătând câmpiile cu biciclete sau tot cu maşini personale. Asta, în timp ce şefii ANM de la Bucureşti sunt dotaţi cu SUV-uri...

Pe bani de nimic

Cea mai mare nemulţumire a meteorologilor este nivelul umilitor al salarizării. Un debutant (sub 3 ani vechime) cu un salariu brut de 2.450 lei primeşte net doar 1.700-1.800 lei (în funcţie de anii adunaţi), un meteorolog II (3-5 ani vechime) cu 2.700 lei brut ia un net de circa 2.000 lei, iar un meteorolog I (peste 5 ani vechime) cu un brut de 3.100 lei rămâne în mână cu 2.400-2.700 lei. La aceste sume se adaugă doar tichetele de masă şi sporul de noapte, cam 200 lei pe lună, aşa că per total câştigă mai puţin decât funcţionarii de primării comunale.

Spre deosebire de aceştia, meteorologii nu primesc nici măcar spor de antenă, chiar dacă cei care lucrează în staţii unde există şi radare, cum e cazul Oradiei, sunt supuşi radiaţiilor X. „Pe lampa de emisie a antenei chiar fabricantul avertizează că emite radiaţii. Nu degeaba unii colegi se sting de cancer după ce ies la pensie”, zice un tehnician, adăugând că atunci când a cerut spor de antenă a primit un răspuns dezarmant: cancerul nu poate fi socotit boală profesională, pentru că este „boala secolului”...


EXPLICAŢIA SĂRĂCIEI
Nu sunt bugetari

Un document oficial al Consiliului de Administraţie al ANM emis anul trecut dezvăluie că 60% din cei 1.112 angajaţi din instituţie câştigă lunar între 1.300 şi 1.800 lei, iar la nivelul de 2.800 lei meteorologii ajung abia în pragul pensiei. În plus, valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor a fost, până în noiembrie 2019, de numai 11 lei/zi, iar salariaţii care lucrează în staţii izolate nu primesc niciun spor, fiind nevoiţi să-şi cheltuiască salariile doar pentru a-şi asigura hrana.

Întrebată de BIHOREANUL de ce în ANM nu se aplică vestita Lege 153/2017 a salarizării unitare, directoarea Elena Mateescu a răspuns că instituţia are statut de regie, 80% din buget fiindu-i asigurat de Ministerul Mediului, iar 20% din propriile venituri de la clienţii cărora le furnizează informaţii meteo. Prea puţin pentru ca angajaţii să muncească şi să trăiască omeneşte...