Ceea ce putea fi un loc pitoresc unde orădenii, pescari sau nu, să-şi petreacă timpul liber a devenit o mahala cu pretenţii, scumpă, kitschoasă şi murdară. Aşa e malul lacului din Paleu, concesionat de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri unei firme de la care se mulţumeşte să-şi încaseze chiria şi cam atât, fără a se îngriji de starea lui.
Culmea e că administratorul se străduie, dar e sabotat de vecini: barosanii din Oradea care şi-au construit case pe malul apei îşi golesc nevoile în el...
A ales natura
Contabilă de profesie, orădeanca Loredana Coman (foto) a optat de câţiva ani pentru ceea ce corporatiştii ar numi "down-shifting", întoarcerea la un stil de viaţă simplu. Sătulă de stresul oraşului şi marcată de durerea pierderii unui copil, femeia a decis să-şi schimbe viaţa pentru a trăi în natură. Fiindcă, la fel ca soţului ei, Florin, îi place pescuitul, în 2017 a cumpărat o firmă care înainte cu un an concesionase lacul din Paleu.
"Am preluat-o pentru că avea un contract pe 10 ani cu ABA Crişuri, valabil până în martie 2026. Din momentul respectiv ne-am instalat pe malul stâng al laculului, către pădure, într-o rulotă", povesteşte femeia care, ulterior, împreună cu tovarăşul ei de viaţă, s-a stabilit într-o casă pe care nişte prieteni începuseră s-o ridice pe acelaşi mal.
Cei doi au început munca salubrizând zona. "Am găsit pe maluri un munte de gunoi. Împreună cu voluntari din străinătate, am strâns toate deşeurile - flacoane, sticle, resturi menajere, cârpe.... În total, 6 vagoane de gunoi".
Mor peştii
Curând, Loredana avea să afle că grosul deşeurilor îl aruncau nu pescarii, ci proprietarii caselor înălţate pe malul opus al lacului, către sat. "Toţi sunt oameni cu bani şi poziţii înalte. Pe malul drept, pe strada Digului, au vile fostul primar din Oradea, Petru Filip, fostul şef al Vămilor, Doru Drăghici, fiul fostului şef al Pieţelor din Oradea, Călin Hirţe, un om de afaceri, Valentin Tulvan, care are mai multe staţii de carburanţi. Toţi angajează firme de curăţenie care, după ce le fac curat în case şi prin curţi, aruncă sacii cu resturi pe mal", relatează femeia.
Mai grav, riveranii au ajuns să polueze şi apa lacului cu dejecţii din fosele care nu sunt racordate la niciun sistem de canalizare. "În primul an, în 2018, din cauza poluării am avut o mortalitate de 1,6 tone de peşte. În al doilea an ne-au murit 600 kilograme. I-am cules cu burţile-n sus şi i-am îngropat. Asta după ce am băgat o grămadă de bani ca să populăm lacul. Numai în decembrie, anul trecut, am cheltuit pentru asta 7.000 euro".
Din fose-n lac
Loredana şi Florin au descoperit pe malul drept mai multe conducte care pornesc de la case, trec pe sub dig, unele şi la 2 metri adâncime, şi ajung în lac. "Au fost puse înainte să venim noi. Am observat de mai multe ori cum din unele se scurgeau dejecţii în apă", spune femeia. În mod normal, conţinutul foselor, amestec de ape menajere uzate, urină, fecale şi detergenţi, ar trebui preluate de o reţea de canalizare, care însă în această zonă a Paleului nu există.
Cum riveranii sunt "oameni influenţi, cu care nu te poţi pune", Loredana nu i-a reclamat specificându-le numele. A sesizat doar faptele, anul trecut, în aprilie, la Comisariatul Judeţean Bihor al Gărzii Naţionale de Mediu. "Ne mor foarte mulţi peşti din cauza canalizărilor ce se află pe malul lacului, ale proprietarilor caselor situate pe mal, unde se evacuează canalizarea menajeră în lac", a scris femeia în reclamaţia înregistrată pe 25 aprilie 2019. Pe 6 mai, un comisar al GM a fost în control la Paleu, iar pe 17 mai instituţia i-a şi trimis un răspuns...
Control la suprafaţă
Potrivit documentului, la data verificării "s-a constatat mortalitate piscicolă pe malul drept al lacului, dar administratorul nu a prelevat exemplare de peşti morţi pentru predare către DSVSA în vederea determinării cauzei morţii". Nici comisarul care a întocmit constatarea, Radu Radoveţ, n-a fost însă deloc curios să afle, pentru că nici el n-a prelevat măcar un peşte mort, pentru analize.
În schimb, s-a mulţumit să menţioneze că a găsit 7 conducte, dar care nu ar fi decât simple "subtraversări ale digului apelor pluviale din rigola stradală".
Într-un singur caz, a arătat funcţionarul, "la imobilul nr. 98 J, deţinut de dl Drăghici Dorel, s-au constatat evacuări slabe de ape uzate din bazinul vidanjabil. Acesta a plătit serviciul de vidanjare, urmând să se realizeze vidanjarea. La celelalte imobile de pe stradă nu s-a putut verifica dacă au bazine vidanjabile sau evacuări directe în lac".
Reprezentantul GM a concluzionat că prin toate conductele se deversau doar ape pluviale, ca şi cum asta ar fi fost normal, şi a specificat că la majoritatea caselor nu a putut depista dacă prin ţevi sunt golite fosele, din simplul motiv că n-a găsit acasă proprietarii. Răspunsul trimis Loredanei Coman arată în final că "s-a impus Primăriei Paleu ca măsură verificarea imobilelor de pe strada Digului, dacă au bazine vidanjabile şi sunt vidanjate şi deţin contracte de vidanjare", precum şi comunicarea rezultatelor verificărilor.
Autorizate... fără aviz
Întrucât Legea 107/1996 privind gospodărirea apelor impune anumite condiţii pentru realizarea de construcţii pe malurile cursurilor de apă şi apelor stătătoare, BIHOREANUL a vrut să afle dacă acestea au fost respectate. După ce, iniţial, a refuzat să stea de vorbă cu reporterul, motivând că "aşa vreau eu", primarul Szebeni Alexandru (foto) a revenit şi a declarat că toate casele ridicate pe malul lacului din Paleu au avut autorizaţii de construire, eliberate de instituţie legal, "cu aviz de la Apele Române", pe vremea fostului edil Papp Gyorgy, adică până în anul 2008.
ABA Crişuri, însă, îl contrazice. Purtătoarea de cuvânt Anca Mihociu a comunicat ziarului că "nicio construcţie din zona lacului nu are aviz din partea instituţiei". Or, asta înseamnă că, deşi vilele, peste 30 la număr, au fost construite cu autorizaţii legale, emiterea acestora de către Primărie a fost nelegală. Şi oare niciunul dintre angajaţii ABA Crişuri care au fost la Paleu în ultimele două decenii n-a observat vreodată vilele răsărite pe mal?!
Ba fecale!
Un raid pe care o echipă a BIHOREANULUI l-a făcut joia trecută la Paleu pune serios sub semnul întrebării şi seriozitatea, profesionalismul, ba şi buna credinţă a reprezentanţilor Gărzii de Mediu care au fost în control anul trecut. Nu trebuie să fii mare specialist pentru ca, încă de la vederea conductelor trase de la case pe sub dig până în lac, să nu-ţi pui întrebarea dacă au fost făcute legal sau nu.
Mai mult, reporterii au găsit în dreptul unei case o conductă din care se scurgea în lac orice numai "ape pluviale" nu! De altfel, la Paleu nici nu plouase în ziua respectivă, nici în cea precedentă. Iar apa era murdară şi duhnea a urină şi fecale, nemaivorbind că pe malul lacului se adunase, pe zeci de metri lungime, o spumă albă, provenită cel mai probabil de la detergenţi.
"Putem să ne autosesizăm"
Cu toate acestea, şeful GM Bihor, Mihai Togor (foto), are totală încredere în colegii care au făcut controlul de anul trecut şi au consemnat că deversările de la case în lac sunt exclusiv de ape pluviale. "Dacă aşa au constatat comisarii în teren, eu nu pot spune altfel. Şi nimeni nu poate spune că acum un an n-a fost aşa", a spus el. Informat că, totuşi, printr-o ţeavă tocmai se deversau în lac ape menajere uzate şi că acestea miros a fecale, Togor a revenit la sentimente mai bune. "Acum, că ne-aţi sunat, putem să ne autosesizăm şi să facem o nouă verificare".
De altfel, BIHOREANUL a aflat că comisarii de mediu, împreună cu cei ai ABA Crişuri şi ai Primăriei Paleu, au şi programat pe luni o şedinţă în care să discute inclusiv despre legalitatea autorizării construirii caselor de pe malul lacului. Tardiv, dar poate nu cu totul degeaba: dacă nu pentru altceva, măcar să oblige proprietarii să nu mai arunce nimic în lac. Nici apă de ploaie, nici - cu atât mai puţin - propriul rahat...
FISURĂ ÎN DIG
Scade lacul cu fiecare zi
Ca şi cum n-ar fi destul că lacul din Paleu e poluat cu dejecţiile riveranilor, volumul de apă, care în acte ar trebui să fie de 109.000 metri cubi, scade văzând cu ochii. Pe 29 noiembrie 2019, Loredana Coman a anunţat ABA Crişuri că "apa din lac scade cu fiecare zi ce trece", cerând "măsuri pentru a evita pierderea apei".
Deşi problema este serioasă, instituţia i-a răspuns abia pe 8 ianuarie 2020 în trei fraze, transmiţându-i că "principala cauză este deficitul de precipitaţii şi debitul scăzut al afluentului Valea Comorilor", dar admiţând şi că "s-a constatat apariţia pe peretele lateral al turnului de manevră (n.r. – în dig) a unei infiltraţii cu un debit de circa 0,1 litri/secundă".
Reprezentanta firmei a fost asigurată că "în cursul acestui an va fi prevăzută o lucrare de stopare a infiltraţiei, iar pentru realizarea acesteia va fi necesară scăderea nivelului de acumulare", dar fără ca ABA Crişuri să precizeze o dată anume.
LĂSAT BALTĂ
Lac şterpelit... de fostul primar
În toamna anului 2014, BIHOREANUL arăta cât de mult le pasă şefilor ABA Crişuri de lacul din Paleu. Cele 14 hectare de luciu de apă s-au redus atunci la dimensiunile unui teren de fotbal după ce un necunoscut a acţionat fraudulos stăvilarul barajului, lăsând apa să se scurgă din lac.
Suspectul nr. 1 a fost ex-primarul comunei Paleu, Papp Gyorgy, care administrase lacul până în 2013 şi îşi făcuse pe mal un restaurant şi, alături, o baltă privată. Papp obţinuse acordul ABA Crişuri să golească o treime din lac pentru a recupera peşte în valoare de 150.000 lei cu care l-ar fi populat, dar lacul a fost golit complet, iar vinovatul niciodată găsit şi tras la răspundere.
Acelaşi Papp a mai golit şi în 2010 o parte din apa lacului în propria baltă privată, cu tot cu peştii din el, tot fără să fi fost sancţionat.