O dată la două săptămâni, în zile de vineri, în comuna bihoreană Sălacea traficul rutier se blochează pe fiecare uliţă. Noroc că nu prea sunt şoferi care să riposteze!

În timp ce colectarea selectivă a deşeurilor se dovedeşte complicată chiar şi pentru orădeni, iar în majoritatea satelor bihorene gunoaiele ajung mai degrabă în păduri şi râuri decât în pubele, la Sălacea localnicii reuşesc o performanţă de invidiat: reciclează 60% din gunoaiele produse. Un record judeţean, explicabil prin disciplină.

De inspiraţie italiană

Aflată la 65 de kilometri de Oradea, aproape de limita cu judeţul Satu Mare, comuna Sălacea este printre puţinele din ţară unde reciclarea nu este o necunoscută. De cinci luni, în cele două sate ale comunei, Sălacea şi Otomani, a fost implementată colectarea selectivă a deşeurilor nu în două fracţii, cum îi obligă legea, ci în cinci.

Mánya Margit, locuitoare SălaceaSătenii strâng separat hârtia şi cartonul, plasticul, sticla, biodeşeurile şi deşeurile reziduale, cele ce nu pot fi revalorificate. „Nu e uşor, dar dacă astea-s regulile, le respectăm”, zice Mánya Margit (foto), o localnică surprinsă de reporter chiar în timp ce scotea gunoaiele în stradă.

Implementarea colectării selective în cinci fracţii i-a fost sugerată primarului comunei, UDMR-istul Horváth Belá, de către Pásztai Zoltán, directorul Eco Bihor, care administrează halda ecologică a Bihorului. Iniţial, Pásztai a propus Primăriei Oradea să adopte aceste reguli, pentru ca oraşul să îşi mărească procentul de reciclare, iar Eco Bihor să crească „producţia” de reciclabile şi, implicit, profitul. Cum primarul Ilie Bolojan n-a agreat această „revoluţie”, Pásztai l-a abordat pe edilul din Sălacea.

„Alături de reprezentanţii Eco Bihor şi ai operatorului nostru de salubritate, Ave, dar şi de preoţii din comună şi de consilierii locali, am mers într-o vizită de lucru în Rogno, Italia. Cu toţii am văzut cum într-un oraş cu 5.000 de locuitori absolut toate deşeurile se colectează selectiv. Am zis că trebuie să încercăm şi noi”, spune Horváth.

Scumpele gunoaie

primarul de Sălacea, Horváth BeláAflat la al doilea mandat, Horváth Belá (foto), în vârstă de doar 30 de ani, a înţeles că problema reciclării e complicată pentru localităţile rurale. „Noi produceam cam 30 de tone de deşeuri pe lună. Ne costa mult nu doar transportul şi depozitarea la Eco Bihor, ci şi taxele impuse de Administraţia Fondului de Mediu”. În plus, edilul a înţeles că nu va mai dura mult până când, asemenea oraşelor, vor fi amendate şi comunele care nu îşi ating ţintele de colectare selectivă.

Pe hârtie, localnicii din Sălacea colectau selectiv în două fracţii, deşeuri menajere şi reciclabile, dar în realitate regula o respectau puţini. Ca urmare, din cele 30 de tone de deşeuri produse lunar în cele două sate ale comunei, cel mult 0,9 tone, adică numai 3%, putea fi revalorificat. Restul luau drumul Oradiei, pentru a fi depuse la haldă. Urmarea? Cheltuielile de salubrizare ale Primăriei treceau de 20.000 lei pe lună, Sălacea fiind între puţinele comune din Bihor care plăteşte serviciul de salubrizare către un operator şi îşi recuperează ulterior o parte din bani de la cetăţeni, sub forma unei taxe locale, de 5 lei/persoană/lună. În majoritatea localităţilor, firmele de salubritate îşi facturează direct clienţilor serviciul prestat.

Cu vorba bună

Cum a reuşit primarul să convingă sătenii să colecteze deşeurile în cinci fracţii, când nici în două nu reuşeau? „Am vorbit cu fiecare în parte. Am avut mai multe întâlniri, la şcoală, la biserică, în care le-am explicat că dacă nu facem acum schimbarea, vom plăti foarte mult”, zice Horváth.

Primăria le-a asigurat oamenilor infrastructura, plătind pentru asta circa 20.000 euro. Fiecare din cele aproape 1.000 de gospodării a primit saci galbeni pentru PET-uri şi metal, saci albaştri pentru hârtii şi carton, o pubelă pentru sticle, un recipient pentru biodeşeuri şi unul pentru deşeuri reziduale, care nu se încadrează în nicio altă categorie. Par banale, dar cutiile din plastic sunt anume făcute pentru strâns gunoaie. „Dacă le pui capacul, au un sistem de blocare şi, chiar dacă le răstoarnă câinii vagabonzi, gunoaiele nu se împrăştie pe stradă”, explică primarul.

Ca la bunica acasă

În plus, pentru biodeşeuri, sălăcenii au căpătat, tot gratuit, saci de hârtie, aşa cum au primit şi orădenii incluşi în programul pilot de colectare selectivă în trei fracţii.

Pe lângă recipiente şi saci, Primăria Sălacea le-a mai împărţit lăzi în care să-şi facă compost. „Înainte, în pubele găseam multă cenuşă şi chiar şi gunoi de grajd”, spune Horváth. Le-a explicat oamenilor că este inutil să arunce aceste deşeuri şi că mai bine le pun în grădini, cum făceau înaintaşii. „Bunicii noştri colectau selectiv mai serios decât noi”, zice primarul.

Şi, tot după modelul italiano-orădean, primarul a amenajat în ambele sate o platformă de colectare separată, cu containere pentru 12 tipuri de deşeuri, precum moloz, obiecte mari ori electrocasnice. „Aici ajung gunoaiele care altfel ar fi pe câmpuri”, spune Horváth.

Dublu pentru leneşi

Conform edilului, a devenit insesizabil câţi din cei 2.300 localnici nu colectează selectiv. „Sunt trei familii în Sălacea şi vreo zece în Otomani. Pur şi simplu nu vor, mi-au spus asta”, spune Horváth. Ca pedeapsă, toţi plătesc dublu pentru salubritate. „Am decis în Consiliul Local că tariful rămâne de 5 lei pentru persoanele care colectează selectiv, dar este 10 lei pentru cei care nu vor. Ai dreptul să refuzi, dar plăteşti pentru asta”, explică primarul.

După cele cinci luni trecute de când a „revoluţionat” salubrizarea comunei, s-a convins că a luat decizia corectă. „Astăzi, 60% din deşeurile noastre sunt revalorificate. Mai ducem la Eco Bihor cam 15 tone pe lună, din care 6-7 tone biodeşeuri care devin compost”, zice Horváth. Toate celelalte deşeuri pornesc spre reciclare de la Săcueni, unde Ave are o staţie de sortare, iar profitul rămâne la operatorul de salubritate, motivat în acest fel să menţină tarife mici. Iar Primăria şi-a redus costurile la jumătate, plătind acum pentru salubritate doar 11.000 lei lunar.

Se dovedeşte, aşadar, un sistem din care fiecare are de câştigat: localnicii din Sălacea rămân cu un tarif de salubritate mic, Primăria are costuri reduse, Ave se alege cu profit din reciclabile, Eco Bihor cu banii din compostul vândut. Iar judeţul cu un model de succes...


„Unii, mai în glumă, mai în serios, spun că cei din Sălacea au reuşit pentru că sunt unguri. Dar tot unguri erau şi înainte, când colectau selectiv doar 3%. Au reuşit pentru că au înţeles că este nevoie”

Zoltán Pásztai, directorul Eco Bihor


MODEL DE EXPORT
Rău pentru Bihor, bun pentru alţii!

Zoltán Pásztai, directorul Eco BihorConvins de beneficiile colectării selective în cinci fracţii, primarul din Sălacea le-a explicat sistemul omologilor săi din alte comune cu edili UDMR. „Niciunul n-a fost interesat de subiect”, recunoaşte Horváth Belá.

În schimb, atât el, cât şi directorul Eco Bihor au fost căutaţi de primarul din Carei, Kovács Eugen, care se gândeşte să implementeze colectarea în cinci fracţii. „În Bihor nu se doreşte, dar alţi primari au înţeles că este necesar. O situaţie similară avem şi la Sfântu Gheorghe, unde tot noi ne-am ocupat de implementare”, zice Pásztai Zoltán (foto).