Şirul accidentelor grave, cu 6 morţi şi 11 răniţi sever, confirmă luna august ca fiind cea mai periculoasă pe DN1, la rându-i cea mai aglomerată şosea din România. În timp ce CNAIR face studii, nu şi drumuri, iar poliţiştii nu pot supraveghea traficul nici măcar pe tronsonul Oradea - Aleşd, cu 28.000 maşini zilnic, şeful Poliţiei şi prefectul de Bihor vorbesc despre montarea unor separatoare de sens, deşi specialiştii văd doar trei soluţii raţionale: construirea autostrăzii, respectarea regulilor şi sancţionarea celor care le încalcă.

Vi se pare mare suma de 73,329 milioane euro? Chiar este. Ce reprezintă? „Preţul” accidentelor înregistrate pe DN1, în Bihor, doar în luna august. Potrivit datelor oficiale, costul social mediu provocat de un accident din care rezultă un deces este de 4,947 milioane lei, iar al unuia cu un rănit grav de 770.040 lei.

Pe tronsonul de nici 75 km al DN1 de la Borş până la Piatra Craiului, în prima jumătate a acestui an au fost nu mai puţin de 26 accidente grave, iar sumele estimate pentru a acoperi urmările lor echivalează cu banii necesari construirii a peste 15 km de autostradă. Cum aceasta, însă, nu există, accidentele rutiere continuă să facă ravagii. BIHOREANUL vă prezintă un tablou al cauzelor, explicate de specialişti, precum şi soluţiile pentru a le evita, pe cât este posibil.

Vară nefastă

Ca în fiecare sezon estival, cea mai circulată şosea din ţară, DN1, şi-a luat tributul de sânge şi vara aceasta. Săptămâna trecută, între Uileacu de Criş şi Urvind au fost două accidente grave în aceeaşi zi. Dimineaţa, un salvamontist de 23 ani din Vadu Crişului şi-a pierdut viaţa fiindcă, la volanul unui Mercedes, a făcut o depăşire neregulamentară, lovind pe contrasens un autocar pe care l-a aruncat la 10 metri în afara carosabilului. În acelaşi loc, după câteva ore, coliziunea a trei autoturisme a trimis în spital două persoane rănite grav.

Pe 15 august, la Tileagd, şoferul unui Land Rover care a făcut o depăşire neregulamentară a lovit o Skoda, proiectând-o într-un Logan. Bilanţ: 4 răniţi grav, din care unul a murit în drum spre spital. Tot la Tileagd, pe 3 august, şoferul unei dubiţe a intrat într-un Matiz, omorând doi pensionari care se întorceau spre Iaşi din vacanţa petrecută în Felix împreună cu un nepot. Adolescentul de 16 ani, olimpic la matematică, a fost decuplat de la aparate după câteva zile.

Înainte, pe 1 august, la Uileacu de Criş s-au înregistrat 2 morţi şi 7 răniţi, din care unul grav, după ce şoferul unui microbuz a riscat o depăşire şi a intrat într-un TIR. Tot pe DN1, în iulie, la Groşi, şoferul unui autotren acroşase o biciclistă, care a murit pe loc, iar pe 9 mai, la Tileagd, un tânăr a pierdut controlul BMW-ului şi a intrat frontal într-o autoutilitară. Şi-a pierdut viaţa pe loc, iar cei 4 ocupanţi ai acesteia au fost răniţi grav.

Cu o zi înainte, la Borod, şoferul unui Passat încercase să depăşească o coloană, dar a sfârşit sub un TIR. Pe 1 mai, în dreptul Ineului, un orădean aflat la volanul unui Logan a încercat acelaşi lucru şi a avut aceeaşi soartă.

Vârf de vacanţe

Rezumatul e departe de a fi complet. Accidente mortale au fost şi pe celelalte şosele naţionale din reţeaua de 528 km care străbate Bihorul, dar în prima jumătate a anului cele mai multe s-au înregistrat, ca de obicei, pe cei 75 km ai DN1. În total 26 de accidente grave, spune subcomisarul Sorin Indrieş (foto), şeful Biroului Drumuri Naţionale din Serviciul Poliţiei Rutiere Bihor. Pe DN19 Oradea - Satu Mare au fost 6, dar fără decese, doar cu 6 răniţi. Pe DN79 Oradea - Arad s-au petrecut 5 accidente, cu 3 morţi şi 2 răniţi grav, iar pe DN76 Oradea - Deva tot 5, cu un deces şi 4 răniţi grav.

„Impresia că vara aceasta s-au înmulţit accidentele grave pe DN1 este eronată”, spune ofiţerul: în aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul accidentelor grave pe această şosea a fost tot de 26. Diferite sunt doar urmările: în primul semestru din 2018, pe DN1 şi-au pierdut viaţa în Bihor 7 oameni, cu unul mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2019, însă au fost doar 5 răniţi grav.

„Anual, august este luna cu cele mai multe accidente”, spune subcomisarul Indrieş. E luna vacanţelor, ceea ce pe DN1 se simte cu atât mai mult. „În august avem cele mai ridicate valori de trafic pe DN1, de 6 ori mai mari decât în iunie. În această perioadă, pe tronsonul Oradea - Aleşd trec, în medie, 28.000 vehicule în 24 de ore. Cea mai mare aglomeraţie se înregistrează vinerea între orele 12.00 - 19.00 şi duminica între 16.00 - 21.00”.

Zonele negre

Nici punctele negre, adică locurile şi segmentele de drum unde au loc cele mai multe accidente, nu sunt altele decât anul trecut, doar ordinea diferă. În prima jumătate a lui 2018, cele mai multe evenimente au avut loc pe raza comunei Oşorhei (5 accidente grave), la Tileagd şi Lugaşu de Jos (câte 3). Vara aceasta, cele mai multe au fost consemnate la Tileagd şi Oşorhei (câte 7) şi la Uileacu de Criş şi Groşi (câte 3).

Sectorul de drum cel mai propice accidentelor este între Uileacu de Criş şi Urvind, pe o porţiune dreaptă de 3 km, unde şoferii apasă mai tare acceleraţia. „Adaptăm prezenţa echipajelor, cu radare, pe tronsoanele unde sunt cele mai multe şi cele mai grave accidente”, spune subcomisarul.

Ai noştri

Dinamica sancţiunilor nu e nici ea diferită. Din 1 ianuarie până în 20 august 2019 agenţii SPR Bihor au dat pe drumurile naţionale 21.005 sancţiuni, cele mai multe pentru depăşirea limitelor de viteză legale (10.397) şi depăşiri neregulamentare (458). În aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul sancţiunilor constatate a fost de 22.319, din care 10.020 pentru viteză şi 324 pentru depăşiri neregulamentare.

În general, regulile le încalcă şoferii români, şi mai ales bihorenii, care „forţează” bazându-se pe faptul că „ştiu” şoseaua. În ce priveşte cele 26 accidente grave înregistrate în prima parte a anului curent pe DN1, în 12 cazuri vinovăţia a aparţinut exclusiv unor şoferi din Bihor şi doar într-unul singur unui cetăţean străin.

Prea puţini

Pentru temperarea vitezomanilor s-ar cere o prezenţă masivă a poliţiştilor pe şosele, dar Serviciul Poliţiei Rutiere Bihor are doar 100 de cadre, iar Biroul Drumuri Naţionale numai 27, care trebuie să acopere 528 km de şosele 24 de ore din 24. Imposibil...

Ceea ce poate face Poliţia Rutieră pe DN1, spune subcomisarul Indrieş, e să asigure trei echipaje pe schimb. „Nu putem pune câte unul în fiecare localitate, dar când valorile de trafic sunt la vârf asigurăm unul la 2-3 localităţi”. Oricum, a mobiliza un echipaj în fiecare localitate e ca şi cum, în oraş, ai „planta” un poliţist la fiecare bancă, pentru a preveni vandalizarea.

SPR Bihor a abordat diferit încercarea de a reduce numărul accidentelor. „Pe tronsonul dintre Oradea şi Borş am insistat ca administratorul drumului, CNAIR, să monteze parapeţi de tip New Jersey (n.r. - separatoare de sens), ca pe şoseaua de centură a Oradiei, ceea ce se va întâmpla în perioada următoare. În 2017, pe centură au fost multe accidente cauzate de viteză şi intrarea pe contrasens, dar după montarea separatoarelor nu am mai avut niciun accident mortal”, explică Indrieş.

De la Oradea la Piatra Craiului, lucrurile sunt însă diferite. „Pe acest tronson am încercat să îmbunătăţim semnalizarea în zonele cu deficienţe: în intersecţiile cu drumul spre Săcădat, spre Ineu şi spre Tilecuş au fost dublate indicatoarele de interzicere a depăşirii, au fost create benzi de viraj la stânga, s-a majorat limita de viteză de la 50 la 70 km/h în unele porţiuni, iar în altele, cu potenţial de pericol, s-a redus la 50 km/h”.

„Nerealistă şi imposibilă”

Prefectul Ioan Mihaiu şi şeful Poliţiei Bihor, comisarul şef Alin Haniş, au vehiculat săptămâna trecută soluţia separatoarelor de sens şi pe tronsonul Oradea - Piatra Craiului. „Am transmis problema colegilor (n.r. - de la Poliţia Rutieră). Urmează să facem o propunere de separatoare de sens”, a declarat Haniş, în timp ce prefectul a afirmat că aşteaptă propunerea pentru a o transmite, la rându-i, CNAIR.

Atât doar că varianta e respinsă şi de drumari, şi de Poliţia Rutieră. „Pe acest tronson nu pot fi amplasaţi despărţitori de sens”, spune subcomisarul Indrieş. „Lăţimea şoselei e prea mică. Este o şosea cu o singură bandă pe sens. Ar însemna să lărgim carosabilul, dar nici asta nu avem în plan. Soluţia cu separatoarele pe restul DN1 este nerealistă şi imposibilă”, declară şi şeful SDN Bihor, Silviu Petriţa (foto).

De altfel, separatoarele ar face şi mai mult rău. Dacă pe şosea s-ar târî un tractor cu 30 km/h ar crea coloane lungi de kilometri, fiindcă n-ar mai fi posibilă depăşirea. La fel, intervenţiile ambulanţelor şi pompierilor ar fi imposibile, echipajele trebuind să aştepte în coloană până ajung la destinaţie.

Infrastructură şi lege

Care sunt soluţiile corecte? Pe primul loc, spune subcomisarul Sorin Indrieş, este, vrând-nevrând, respectarea regulilor de circulaţie. Apoi, construirea autostrăzii. Deşi şeful SDN Bihor e sceptic, convins că în acest caz „accidentele s-ar muta de pe drumul naţional pe autostradă”, reprezentantul Poliţiei Rutiere consideră că autostrada ar prelua cea mai mare parte a vehiculelor care se „scurg” pe şosea, în primul rând TIR-urile, iar pe DN ar rămâne cele care parcurg distanţe mai mici.

În legătură cu regulile care trebuie respectate, iar încălcarea lor sancţionată aspru, din păcate, în ultimul timp legislaţia a fost slăbită. „În 2010, Guvernul s-a angajat ca până în 2020 să reducă cu 50% numărul accidentelor grave, atât prin modernizarea infrastructurii, cât şi prin întărirea legislaţiei. Nu numai că nu s-au construit şosele noi, în timp ce numărul vehiculelor a crescut, ci şi legislaţia a fost relaxată. De un an a fost modificată aşa încât permite redobândirea permiselor mai repede după suspendarea pentru încălcarea regulilor grave. În aproape orice situaţie un şofer obţine reducerea suspendării de la 90 la 30 de zile. Înăsprirea sancţiunilor ar mai pondera participanţii la trafic”, arată Indrieş.

O altă soluţie posibilă este amplasarea de radare fixe în localităţi, la fel ca până în 2007, precum şi a unor camere de supraveghere a traficului, aşa încât şoferii periculoşi să fie depistaţi în timp real. „Ungaria, o ţară mult mai mică decât România, are 250 radare fixe (foto). La noi se monitorizează traficul doar pe câteva porţiuni mici de autostradă”.

Strategiile Guvernului

BIHOREANUL a cerut şi Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj să-şi prezinte propriile analize şi propuneri pentru reducerea numărului de accidente de pe drumurile naţionale din Bihor, dar în locul unui răspuns la obiect DRDP a transmis câteva documente elaborate la nivel naţional în ultimii trei ani: HG 755/2016 privind Strategia pentru siguranţa rutieră şi Planul de Acţiuni pentru implementarea acesteia, plus un Raport al Serviciului de Siguranţă a Traficului din cadrul CNAIR, de anul acesta.

În 2016, Guvernul Cioloş a pregătit un set de măsuri ce vizau, între altele, crearea unui sistem unic integrat de date şi de intervenţie la accidente, îmbunătăţirea educaţiei rutiere, a pregătirii în şcolile auto, îmbunătăţirea legislaţiei pentru sancţionarea agresivităţii la volan, ameliorarea managementului infrastructurii şi adoptarea unor criterii mai exigente în construirea, amenajarea şi semnalizarea drumurilor.

Planul prevedea, concret, achiziţionarea unor sisteme de monitorizare a traficului pe A1 Bucureşti-Piteşti, pe A2 Bucureşti-Cernavodă, pe A3 Bucureşti-Ploieşti şi DN1 Bucureşti-Ploieşti, pentru a se urmări în timp real valorile de trafic, dar şi pentru intervenţia rapidă a Poliţiei. Estimat la 92,123 milioane euro, contractul nu a fost însă încheiat nici până în prezent, fiind blocat la Ministerul Finanţelor.

Măsurile CNAIR

Deşi CNAIR avea termene precise, majoritatea măsurilor au rămas neaplicate ori sunt implementate cu întârzieri mari şi la scară redusă. Raportul Serviciului de Siguranţă a Traficului din CNAIR arată că doar au fost „demarate acţiuni pentru creşterea gradului de siguranţă rutieră”, precum achiziţia şi montarea de semnalizare indicatoare, de parapete deformabile (au fost cumpăraţi doar 180.000 metri liniari), de servicii de iluminat (printr-un contract cadru încheiat abia anul trecut), de covoare antiderapante şi de parapete din beton.

Nici CNAIR şi nici Ministerul Transporturilor nu au luat în calcul care ar fi impactul pozitiv atât al construirii unor şosele, cât şi al îmbunătăţirii infrastructurii feroviare, care ar putea prelua o parte din traficul rutier. Şi atunci cum să fie de mirare că, potrivit aceluiaşi document, accidentele de circulaţie provoacă anual pagube de 1% din PIB, adică peste 2 miliarde euro anul trecut? O sumă cât pentru construirea a circa 350 km de autostrăzi...

DE CE SE MOARE
Viteza, ucigaşul nr. 1

Potrivit SPR Bihor, în 2018 pe şoselele din judeţ au murit 47 persoane, iar 150 au fost rănite grav. Cele mai multe accidente au avut loc în luna august (apoi în ianuarie şi în octombrie), lunea, în prima parte a zilei, până în ora 12.00. Dintr-un total de 510 accidente, 185 au fost grave. 69 dintre acestea au fost cauzate de viteza excesivă şi pătrunderea pe contrasens, iar 62 de nerespectarea regulilor de acordare a priorităţii.

Din cele 47 accidente mortale, 10 au fost provocate de viteză, 5 de pietoni care circulau pe carosabil, câte 4 de biciclişti şi de pietoni care au traversat neregulamentar şi 2 de neacordarea priorităţii de către şoferi pietonilor angajaţi în traversare.

133 din cele 185 accidente grave au fost în localităţi, iar 52 în afara acestora, 50 pe drumurile naţionale. În Bihor, pe DN1, în 2018 au murit 12 oameni, iar 15 au fost răniţi grav.

Conform Serviciului de Siguranţă a Traficului din CNAIR, 76,4% din accidentele înregistrate în 2018 au fost cauzate de şoferi. 21,8% din ele s-au produs din cauza depăşirilor neregulamentare, iar 19,6% a vitezei excesive. Alte cauze au fost neacordarea priorităţii de trecere pietonilor (10,2%) şi altor şoferi (7,3%), abateri ale bicicliştilor (7,2%), adormirea la volan (4,3%), conducerea sub influenţa alcoolului (2,8%), defecţiuni tehnice ale vehiculelor (0,4%) şi deficienţe ale infrastructurii rutiere (doar 0,2%).

CONDUCEŢI PRUDENT!
Sfaturi pentru şoferi

Pentru a ajunge în siguranţă la destinaţie, Poliţia Rutieră recomandă şoferilor, în primul rând, să nu încalce regulile de circulaţie, în special pe cele privind adaptarea vitezei la condiţiile de drum şi referitoare la depăşiri. Prin urmare, sfatul poliţiştilor este să porniţi din timp în orice deplasare şi să vă luaţi o marjă de siguranţă pentru a circula în limitele de viteză legale.

Şoferii trebuie să conducă prudent, să menţină o distanţă sigură faţă de vehiculul din faţă, să se asigure şi să semnalizeze înaintea oricărei manevre, să nu bruscheze comenzile, să evite depăşirile periculoase, mai ales în curbe, la vizibilitate redusă şi în condiţii de carosabil umed. Viaţa are prioritate nu e dar un slogan...