Cu o întârziere de "doar" 4 ani, România a dat startul finanţărilor europene pentru înfiinţarea de afaceri noi. Peste 400 milioane euro au fost alocate la nivel naţional pentru finanţarea unor planuri de afaceri în cadrul Programului Start-Up Plus, o parte din bani ajungând şi în Bihor.

Aşadar, dacă aveţi o idee de afaceri bună şi vreţi să deveniţi antreprenor, acum e momentul! 22 de instituţii, firme şi asociaţii caută mii de persoane pe care să le şcolească la cursuri de profil, iar la final cele mai bune planuri vor primi o finanţare de până la 40.000 euro fiecare. Avantajul este că mai mult de jumătate din sumă se oferă la fondarea firmei, aşa că, spre deosebire de alte proiecte, viitorii afacerişti nu trebuie să vină cu bani de-acasă ori să se împrumute.

Proiecte regionale

Prin Programul Operaţional Capital Uman, linia de finanţare România Start-Up Plus, firmele, instituţiile şi asociaţiile au putut atrage finanţări pentru implementarea unor proiecte prin care, la rândul lor, îi vor finanţa pe alţii. Scopul programului, cu un buget total de 477 milioane euro, este să încurajeze antreprenoriatul şi să creeze locuri de muncă, aşa că aceia care implementează proiectele primesc bani pe care să-i ofere viitorilor întreprinzători, pentru pornirea unor afaceri.

Mecanismul e simplu: în cadrul fiecărui proiect se organizează cursuri de antreprenoriat cu o durată minimă de 40 ore, iar cele mai bune planuri de afaceri astfel realizate vor primi finanţare nerambursabilă de maximum 40.000 euro. Foarte important e că viitorii antreprenori primesc 75% din sumă la semnarea contractului şi nu trebuie să asigure o cofinanţare. Atenţie, însă: vor primi a doua tranşă de bani doar firmele care vor înregistra o cifră de afaceri de minimum 30% din prima "rată", adică cel puţin 9.000 euro.

Toate proiectele Start-Up Plus sunt regionale şi trebuie să vizeze, obligatoriu, fiecare judeţ din regiune. Aşadar, proiectele din regiunea Nord-Vest vor finanţa antreprenori din toate cele 6 judeţe pe care le acoperă: Bihor, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.

Eligibili sunt bihorenii care au împlinit 18 ani, nu mai fac parte dintr-un alt proiect POCU, n-au fost membri nici în proiectele POSDRU, nu au primit un ajutor de minimis în ultimii 3 ani, nu sunt în categoria NEETs (tineri între 15-24 ani care nu urmează o formă de şcolarizare şi nici nu s-au angajat), dar nici pensionari, şi nu sunt acţionari majoritari într-o firmă. Aşadar, sunt acceptaţi studenţii, şomerii (cu indemnizaţii sau nu) şi angajaţii, inclusiv titularii de PFA sau de întreprinderi individuale.

Pentru "creativi"

Pe 23 ianuarie, Autoritatea de Management pentru POCU a publicat lista finală a proiectelor aprobate, precizând toţi intermediarii care vor acorda finanţări, iar aceştia au şi început promovarea proiectelor. Ca urmare, în ultima lună în Oradea au fost lansate 3 astfel de proiecte.

Unul dintre ele este Creative Start, implementat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România şi de Blocul Naţional Sindical, adresat persoanelor care vor să deschidă o afacere în industriile creative. Această categorie include o mulţime de activităţi, de la editarea de cărţi şi realizarea de softuri şi programe IT la activităţi de arhitectură, didactice, sportive, de creaţie artistică ori recreative. Obligatoriu, afacerea trebuie să fie în mediul urban.

În cadrul acestui proiect, 600 de persoane, adică 100 din fiecare judeţ al regiunii, vor participa gratuit la cursuri de antreprenoriat. La final, 75 din cele 600 de planuri de afaceri realizate de absolvenţii cursurilor vor fi selectate spre finanţare. Conform proiectului, fiecare afacere poate primi maximum 160.000 lei, adică 36.000 euro, din care 120.000 lei se vor acorda la semnarea contractului de finanţare, iar diferenţa după 12 luni.

Exclus agricultură!

Un proiect similar, Partener Startup, a fost lansat la Universitatea din Oradea joia trecută de către fostul ministru tehnocrat al Muncii, Dragoş Pîslaru, şi vizează finanţarea afacerilor non-agricole din mediul urban, excluse fiind activităţile din sectoarele pescuit şi acvacultură, producţia şi comerţul cu produse agricole, precum şi cele ce presupun exportul de produse, utilizarea preferenţială a produselor naţionale şi achiziţia de vehicule pentru transport rutier.

Finanţarea acordată prin Partener Startup va fi de 36.000 euro, însă vor primi bani doar 49 de afaceri. Ce are în plus acest proiect este că, pe lângă finanţările nerambursabile, oferă şi premii suplimentare pentru planurile de afaceri reuşite, mai precis trei premii de câte 9.000 lei, 4.500 lei şi 2.000 lei.

La Oradea a mai fost lansat şi proiectul StartActiv Nord-Vest, al firmei Romactiv Business Consulting, prin care 400 de persoane pot participa la cursuri de antreprenoriat, iar 91 de firme noi, tot din domenii non-agricole, vor primi finanţări de 40.000 euro.

În căutare de afacerişti

Pe lângă aceste proiecte, Bihorul mai e vizat de alţi 19 aşa numiţi intermediari acceptaţi în POCU, care deţin site-uri sau pagini de Facebook prin care se promovează şi adună candidaţi pentru cursuri. Lista lor completă se regăseşte pe site-ul POCU - www.fonduri-ue.ro - alături de datele de contact pentru fiecare manager de proiect.

De pildă, firma S-Ymac Saby Company din Mureş implementează proiectul "D.A.C.I.A. - Dezvoltarea Aptitudinilor, Competenţelor şi Iniţiativei Antreprenoriale", prin care va finanţa 90 de afaceri non-agricole, cu câte 40.000 euro. Echipa de proiect va veni chiar în această săptămână în Bihor, pentru două prezentări: pe 22 martie la Hotelul Silver din Oradea, iar o zi mai târziu la Beiuş, în localul Time Out.

De asemenea, Start-up Smart, proiect al Asociaţiei Ascend din Cluj, presupune şcolirea a 500 de persoane din toate cele şase judeţe, iar apoi finanţarea a 61 de planuri de afaceri cu câte 33.000 euro, pentru afaceri non-agricole în mediul urban. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară are şi ea un proiect, denumit Start, prin care va putea instrui 660 de persoane şi va finanţa 81 de proiecte, tot din domeniile non-agricole, cu câte 40.000 euro.

Cu ochii pe IT

Pentru bihorenii cu idei, o şansă este şi proiectul Critbiz, al unui ONG local, Asociaţia pentru Promovarea Afacerilor din România, prin care se vor finanţa tot cu câte 40.000 euro 48 de planuri de afaceri. Echipa de proiect a anunţat, pe site-ul propriu, că obligatoriu o parte din aceste proiecte vor fi din domeniul IT.

Cu sloganul "Finanţează-ţi creativitatea" este promovat şi proiectul Startup AIR, al Asociaţiei Inceptus din Cluj, prin care 60 de planuri de afaceri din industria creativă vor putea primi câte 33.000 euro.

Între intermediarii acceptaţi în POCU se numără şi două primării: cea din comuna clujeană Floreşti şi cea a municipiului Baia Mare. Cea din urmă a demarat deja un  proiect pentru finanţarea a 36 afaceri non-agricole cu cel mult 40.000 euro fiecare, în timp ce clujenii încă formează echipa de proiect, aşa că nu au anunţat detalii.

În fiecare proiect, perioada de selecţie a cursanţilor este diferită, dar majoritatea acceptă cereri de înscrieri până la finalul anului. Desigur, dacă nu cumva îşi vor umple listele mai devreme. Cert e că, după cum se vede, oportunităţi pentru viitorii oameni de afaceri există. Mai rămâne ca şi bihorenii să dovedească voinţă de antreprenori şi, bineînţeles, idei...


CONDIŢII
Minimum doi angajaţi şi 18 luni de "viaţă"

Criteriile după care se vor selecta planurile de afaceri finanţabile sunt la latitudinea intermediarilor din cadrul POCU. Cei mai mulţi au anunţat că vor face departajarea cu ajutorul unor specialişti care vor decide care afaceri au cele mai mari şanse de succes.

Există însă şi câteva criterii obligatorii, stabilite prin ghidul solicitantului POCU. Mai precis, fiecare nouă afacere trebuie să creeze minimum două locuri de muncă, iar după înfiinţare să-şi continue activitatea pentru cel puţin 18 luni.

De asemenea, înainte să-şi înceapă afacerile, noii antreprenori trebuie să facă un stagiu de practică într-o companie din acelaşi domeniu de activitate. Remuneraţia mentorului din acest stagiu va fi asigurată tot de intermediarul proiectului, prin bugetul atras.