Două decenii, trei rectori, o anchetă penală. Aşa se rezumă, pe scurt, istoria de până acum a căminului C4 din campusul Universităţii, o construcţie departe de finalizare în ciuda faptului că a înghiţit deja nu mai puţin de 20 milioane lei, cât costă şase blocuri ANL în Oradea.
Mai nou, şantierul a rămas şi fără constructor: firma CIAC, angajată să facă lucrările, a intrat în faliment. Aşa că Universitatea şi Ministerul Educaţiei vor trebui să caute alţi muncitori, dar mai ales banii necesari pentru a le duce la bun sfârşit.
Cămin cu buncăr
Povestea căminului C4 a început în 1998, când rector era Teodor Maghiar. Cu promisiunea finanţării de la Ministerul Educaţiei, "Unchiul" a încheiat un contract cu CIAC, firmă abonată la lucrările Universităţii şi cu rădăcini "directe" în instituţie: patronul Ioan Mintaş (foto) a fost transformat de Maghiar din subinginer în profesor la Facultatea de Protecţia Mediului, unde în 2001 a ajuns şi prodecan, funcţie pe care o deţine şi în prezent.
Contractul prevedea construirea, în perimetrul cuprins între piaţa de vechituri şi terenurile de sport, a unui cămin cu patru etaje şi 402 locuri de cazare în 134 de camere, fiecare cu baie proprie. Partea centrală a clădirii a fost proiectată cu încăperi menite să servească drept sedii ale asociaţiilor studenţeşti, iar subsolul ca buncăr de adăpostire în caz de atac aerian, cu ieşire în mijlocul curţii.
În ianuarie 2012, când rector era Cornel Antal, a fost recepţionată o aripă a clădirii, în care au fost mutaţi 170 de studenţi. Cealaltă a rămas în şantier, în prezent fiind la un stadiu de execuţie de 60%.
Sub lupa procurorilor
Pentru că Ministerul a trimis bani cu ţârâita, lucrările s-au făcut cu lentoare, iar contractul cu CIAC a fost prelungit periodic prin acte adiţionale. Un astfel de act a atras atenţia procurorilor Parchetului Bihor, care în toamna anului 2014 au percheziţionat biroul rectorului Constantin Bungău şi pe cel al prorectorului Marcela Prada, cu suspiciunea că Universitatea ar fi plătit ilegal 1,3 milioane lei în contul firmei.
Concret, procurorii bănuiau că în mai 2014, la comanda lui Bungău, subalternii acestuia ar fi antedatat un act adiţional de prelungire. Motivul? Contractul trebuia să expire în decembrie 2013, dar în luna mai a anului următor, aflând că Ministerul avea fonduri pentru investiţii, universitarii ar fi semnat actul şi i-ar fi dat număr de înregistrare din anul anterior. Să nu mai piardă vremea organizând o nouă licitaţie...
În primăvara anului trecut, însă, procurorii au clasat dosarul, stabilind că suspiciunile nu se confirmă. Actul adiţional n-a fost antedatat, au concluzionat ei, prelungirea contractului fiind iniţiată în decembrie 2013, când a primit număr de intrare în registrele Universităţii. Procedura internă, cu evaluarea lucrărilor şi alte aspecte birocratice, a durat însă câteva luni, motiv pentru care semnarea propriu-zisă s-a făcut abia în mai 2014.
Contract reziliat
În timpul anchetei lucrările au fost suspendate, motiv pentru care CIAC a dat în judecată Universitatea, cerând să lucreze, dar şi să-i fie plătite lucrări nefacturate. În noiembrie 2016, însă, firma lui Mintaş a pierdut definitiv procesul.
Ulterior, contractul a fost reziliat, deoarece CIAC a intrat în faliment. "În baza unui articol din contract, am reziliat contractul, întrucât societatea comercială a intrat în lichidare", zice rectorul Constantin Bungău (foto). După 20 de ani, şantierul a rămas fără constructor, dar rectorul nu impută nimic firmei: "Ce s-a executat este în regulă. Alocarea de fonduri cu ţârâita a condus la această situaţie".
Inaugurarea, mai durează
Cât s-a investit până acum în clădire, rectorul nu ştie. De altfel, un calcul exact este greu de făcut, ţinând cont că în aceşti ani leul a tot variat. "20 milioane lei s-au plătit sigur", crede, totuşi, Bungău. Acum, o comisie a Universităţii va evalua lucrările rămase de executat, informaţie pe care o va transmite Ministerului Educaţiei. După aprobarea printr-o Hotărâre de Guvern, lucrările vor fi scoase din nou la licitaţie. Ajuns la jumătatea mandatului de 4 ani, ultimul din carieră, Bungău are certitudinea că nu el va "tăia panglica", dar speră "să reuşesc să finalizez măcar partea centrală a clădirii".
Concomitent, Universitatea şi Primăria caută amplasamentul potrivit pentru un nou cămin studenţesc, ce va fi ridicat printr-un program al Companiei Naţionale de Investiţii, care a planificat construirea a 30 de cămine studenţeşti în toată ţara. Finanţarea va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării. Atât doar că, dacă se va face cu acelaşi "spor", Universitatea va fi în şantier încă mulţi ani de-acum încolo...