În această săptămână începe anul universitar 2019-2020, iar în campusul Universităţii din Oradea vor fi mai mulţi studenţi decât în ultimii ani. Într-un interviu acordat BIHOREANULUI, rectorul Constantin Bungău vorbeşte despre tinerii care au ales facultăţile orădene, de ce au făcut-o şi ce le oferă Universitatea.

Totodată, cu câteva luni înainte de încheierea ultimului mandat, rectorul îşi evaluează reuşitele şi nerealizările, respingând acuzaţia că ar fi protejat colegi cu probleme de integritate, precum senatorul PSD Florian Bodog. Legea, susţine el, nu i-a permis să aplice sancţiuni...

Trenul de Cluj, încă aglomerat

- Cum debutează noul an universitar la Universitatea din Oradea? Câţi boboci a adunat?

- Mult mai bine decât în anii precedenţi. Avem o creştere de aproximativ 12% la studii de licenţă şi de peste 30% la studenţi străini. Cifrele exacte le voi avea marţi şi le voi prezenta la deschiderea anului universitar.

- Cum se explică această creştere?

- Sunt factori care ţin de oraşul Oradea, care devine tot mai atractiv, dar în principal de Universitate. Chiar dacă în mass-media nu am fost foarte prezenţi cu marketingul, colegii mei au mers în liceele din Bihor şi din judeţele limitrofe, ceea ce a influenţat deciziile tinerilor. De asemenea, contează că am menţinut calificativul "grad de încredere ridicat" oferit de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Studentul de la Universitatea din Oradea se poate mândri că parcurge o universitate clasată în prima grupă valorică din ţară.

- De unde vă vin studenţii?

- Bazinul nostru principal este, desigur, judeţul Bihor, urmat de judeţele vecine. Dar avem studenţi şi din zona de sud a ţării şi chiar din zona estică, mai ales la Medicină. Studenţii străini sunt cei mai mulţi români de pretutindeni, din Albania, Iugoslavia şi Moldova.

- Reuşiţi să-i opriţi pe tinerii orădeni din drumul spre Cluj sau Timişoara?

- Încă nu am ajuns la ceea ce ne dorim din acest punct de vedere. Contează mult şi viaţa de după cursuri...

Beneficii pentru IT-işti

- Ce le oferă Universitatea studenţilor? Care sunt condiţiile din cămine, din laboratoare?

- Încă avem aceleaşi condiţii la cămine şi din păcate am avut peste 1.000 de cereri pe care nu le-am putut onora. Tocmai de aceea, prin Compania Naţională de Investiţii, investim în spaţii de cazare noi şi, prin acordul de parteneriat cu Primăria Oradea, pentru încă două cămine. De dotări sunt mulţumit. În plus, pentru dezvoltarea IT-ului, avem un parteneriat foarte important cu municipalitatea, iar studenţilor de la aceste specializări li se oferă masă şi cazare dacă participă la internship-uri în companiile locale. Din păcate, în sectorul IT stăm mai slab la resursa umană. Dacă azi vin zece absolvenţi cu doctorat în domeniul informaticii dornici să predea, Universitatea îi angajează.

- Sunt specializări care nu au adunat numărul minim de studenţi, pentru a demara cursurile?

- O singură specializare este în această situaţie - Inginerie Sanitară şi Protecţia Mediului. Studenţii au fost redirecţionaţi spre o specializare similară, Construcţii Civile, iar cadrele didactice vor preda în continuare studenţilor din anii mai mari şi la masterat.

- Cum caracterizaţi concurenţa locală, universităţile Agora, Partium şi Emanuel? Până la urmă, de ce ar trebui să aleagă un tânăr universitatea publică în detrimentul celor private?

- Nu le consider concurenţă, pentru că au nişa lor. Dar tinerii ar trebui să ne aleagă datorită facilităţilor pe care le acordă o universitate publică: posibilităţi de cazare, mobilităţi Erasmus, burse, subvenţii...

- Există deosebiri între un absolvent al Universităţii din Oradea şi unul de la universităţile private? Care e mai bun?

- Nu vreau să vorbesc de calitate, pentru că nu cunosc detalii despre absolvenţii din aceste universităţi. În plus, nu avem multe specializări comune.

Investiţii în aşteptare

- Teoretic, sunteţi în legătură permanentă cu antreprenorii locali importanţi. Ce vă spun aceştia? Sunt mulţumiţi de pregătirea absolvenţilor?

- Sunt antreprenori care îi laudă şi sunt antreprenori care aşteaptă mai mult de la ei. Cert este că avem o colaborare excepţională cu antreprenorii pentru parteneriatele de practică şi internship, iar pentru asta ţin să le mulţumesc. Toate companiile sunt dornice să le ducem studenţi.

- În ce măsură absolvenţii îşi găsesc locuri de muncă în domeniile lor?

- Nu este uşor de spus, nu se poate face un calcul matematic. Un absolvent poate să se angajeze pe o poziţie care nu necesită studii superioare şi ulterior să fie avansat, ceea ce se întâmplă frecvent. În Oradea, pe locurile de muncă pentru specialişti cu studii superioare este o concurenţă semnificativă şi inevitabil sunt absolvenţi care nu îşi găsesc loc de la bun început. De asemenea, sunt şi absolvenţi care nici nu vor să profeseze în domeniul lor, la fel cum avem mulţi studenţi care au reuşit să se angajeze înainte de finalizarea studiilor.

- Primăria şi-a asumat un masterplan pentru Universitate, cu investiţii uriaşe în clădirile din campus. Care este stadiul lucrărilor?

- Masterplanul trebuie înţeles ca un parteneriat pe termen lung, dar nu înseamnă că vine Primăria să reconstruiască campusul. Primăria poate investi doar în imobilele pe care le deţine, iar în campus nu este proprietară. Deocamdată, municipalitatea şi-a asumat construirea spaţiilor de cazare, care apoi vor fi puse la dispoziţia Universităţii. De asemenea, împreună vom face un centru de transfer tehnologic pentru "smart industries", printr-un proiect european în care Primăria asigură cofinanţarea de 50%. Lucrările încă nu au început la niciunul dintre proiecte.

- Dar la Parcul Ştiinţific şi Tehnologic, promis de Consiliul Judeţean? Ce se va întâmpla aici?

- Urmează semnarea contractului de finanţare. Acest parc vrea să atragă investitori, dar nu în producţie sau servicii, ci pe zona de inovare. Firmele vor avea la dispoziţie condiţiile oferite de o astfel de structură, similar unui parc industrial.

Investiţii, doar din proiecte

- Deşi vicepreşedintele CJ Ioan Mang vă este coleg în Universitate, aţi ajuns să contestaţi în instanţă evacuarea din mai multe clădiri de pe strada Blajovici. Nu aveţi dialog cu acesta?

- Am contestat hotărârile Consiliului Judeţean, nu conducerea instituţiei. Nu intru în polemici cu nimeni, dar sunt obligat să apăr interesele Universităţii. Avem dialog, iar cu CJ avem şi parteneriate care funcţionează. CJ este una, profesorul Mang este altceva.

- În ultimii ani s-a tot vorbit despre starea financiară precară a Universităţii. Care este situaţia bugetului instituţiei acum? În continuare, aproape toţi banii sunt "păpaţi" de salariile cadrelor?

- Aşa cum sunt bugetele în instituţiile publice din România, aşa este şi bugetul Universităţii, şi nu cred că este vreo instituţie mulţumiţă în ţară. Da, din finanţarea de bază, 90% sunt costuri de salarizare, pentru că au crescut salariile, s-a majorat valoarea tichetelor de masă şi se acordă şi tichete de vacanţă. Dar derulăm o grămadă de proiecte cu finanţare externă prin care se fac investiţii, dotări... Tocmai de aceea avem la dispoziţie şi linia de finanţare, ca toţi colegii să poată accesa proiecte, fără probleme.

- Şi sunteţi mulţumit de proiectele din Universitate?

- Aş vrea mai multe proiecte de cercetare avansată.

"Livrăm comunităţii ce îşi doreşte"

- La Universitate a început anul electoral şi ultimul an universitar din mandatul dvs. de rector. Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi făcut în ultimii aproape 8 ani?

- Mai am 7 luni de mandat şi încă nu vreau să fac un bilanţ. Recunosc însă că mi-aş fi dorit un birou de admitere care să funcţioneze tot timpul anului, mai multă internaţionalizare, rezultate mai bune pe zona de digitalizare a campusului şi mai multe investiţii.

- Ce fel de Universitate veţi lăsa "moştenire"?

- Lumea crede că trebuie să schimbi Universitatea, dar nu e aşa. Trebuie menţinute lucrurile bine făcute în Universitate şi doar îmbunătăţită calitatea anumitor activităţi. Eu sunt mulţumit pentru că, pentru prima dată în 2013, Universitatea a obţinut gradul de încredere ridicat şi l-am reconfirmat după 5 ani. Livrăm comunităţii locale ceea ce îşi doreşte din punct de vedere academic.

- Se speculează că aţi putea demisiona din funcţie, ca să candidaţi din nou, întrucât Legea Educaţiei le permite rectorilor să aibă maxim două mandate "complete, succesive". Se va întâmpla aşa sau veţi candida la Senat?

- Nu voi demisiona, dar nu mă voi pronunţa asupra alegerilor decât în luna martie.

- Cine credeţi că ar trebui să fie următorul rector? Ce calităţi ar trebui să aibă? Pregătiţi pe cineva pentru această cursă?

- Nu am glumit când am spus că nu mă pronunţ pe tema alegerilor până la momentul lor. Dar nu pregătesc pe nimeni, este cea mai mare prostie să creadă cineva asta.

- Acest mandat al dvs. a fost măcinat de scandalul de corupţie în care aţi fost trimis în judecată de procurorii DNA Oradea pentru luare de mită. Până la urmă, n-aţi lămurit niciodată: aţi luat sau nu cravata, butonii şi icoana de la soţii Dindelegan?

- Este o certitudine că nu le-am luat. Este un proces în derulare, eu am făcut declaraţii în faţa judecătorilor şi sper ca în final să rezulte că nu am făcut acest lucru niciodată.

Legea-i de vină...

- În cei 7 ani v-aţi remarcat ca un rector neconflictual, care a încercat să se înţeleagă bine cu toată lumea. Nu regretaţi acest comportament "căldicel"?

- Eu consider că în management conflictul nu are ce căuta. Dar asta nu înseamnă că nu am avut  divergenţe, s-au auzit destule în acest birou. Am avut un comportament aşa cum mi-l permit reglementările legale în vigoare.

- Din cauza asta au scăpat nepedepsiţi profesorii chiulangii pe care BIHOREANUL i-a prins că nu merg la cursuri, dar şi impostorii, precum Simona Cavalu, care a plagiat după un profesor din Marea Britanie şi nici măcar nu a fost anchetată în Universitate, sau Florian Bodog, care a primit şi el un verdict clar de plagiator. Tolerând aceste practici, nu simţiţi că i-aţi defavorizat pe universitarii oneşti?

- Nu mai spuneţi că tolerăm anumite practici, nu e aşa! Eu nu pot da afară un cadru didactic pentru că dvs. nu l-aţi găsit la curs. Există o procedură care spune că trebuie verificat de directorul de departament, sunt comisii de disciplină, de etică, care trebuie să îşi facă treaba. Dacă dau afară o persoană pur şi simplu, ne dă în judecată şi apoi trebuie să-i plătesc salariile din urmă.

- Tocmai că aceste comisii de care vorbiţi nici măcar nu au declanşat minime verificări...

 - Pentru că nu a existat un temei legal. Înţelegeţi că nu ţine doar de noi, legislaţia are lacune. Dacă nu ar avea, iar eu n-aş aplica legea, abia atunci aş putea fi condamnat.

- Bodog are un verdict de plagiator, teza lui de doctorat lipseşte din Universitate, iar Ministerul Educaţiei i-a retras şi abilitarea, pe motiv de impostură. Totuşi, încă este prodecan la FMF. Este un universitar protejat?

- Nu există universitari protejaţi în Universitatea din Oradea. Lui şi oricărui alt coleg li se pot aplica măsuri doar când există o rezoluţie definitivă.

- Ca să nu spuneţi că BIHOREANUL scoate doar relele în evidenţă, numiţi cinci colegi din Universitate cu care vă mândriţi.

- Cinci sunt prea puţini şi, dacă aş da câteva nume, sigur aş greşi.