Un scandal cu diplome obţinute ilegal a lăsat Universitatea din Oradea fără unul dintre lideri. Preşedintele Senatului academic, Sorin Curilă, a demisionat doar ca să nu fie nevoit să semneze hotărârea prin care directorul unui institut public rămâne fără diploma de licenţă obţinută fraudulos.

O decizie surprinzătoare, dar care, de fapt, ar putea fi pentru Curilă singura şansă pentru a mai aspira la şefia Senatului...

Postliceală... cu licenţă

Marţea trecută, Curilă a convocat Senatul Universităţii pentru a aproba Carta instituţiei, iar la finalul dezbaterilor, preşedintele a anunţat că mai are de prezentat un subiect, care nu se afla pe ordinea de zi. Mai precis, le-a cerut senatorilor să voteze o adresă semnată chiar de el, prin care se declara în conflict de interese faţă de o situaţie despre care senatorii nici nu aveau habar.

Pe 26 iunie, rectorul Constantin Bungău transmisese Senatului o adresă prin care cerea avizul pentru anularea unei diplome de licenţă obţinute fraudulos. Actul, însă, n-a ajuns la senatori, Curilă păstrându-l doar pentru sine. În schimb, cerea să fie exonerat de răspundere în acest scandal!

Diploma îi aparţine lui Eugen Popescu, directorul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi (IEH), subordonat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, cu menirea de a derula programe pentru comunităţile din afara ţării. Scandalul ei a izbucnit în martie, când site-ul cetateanul.net a dezvăluit că Popescu s-a licenţiat în anul 2000 la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Oradea, specializarea Kinetoterapie, fără să fi studiat niciodată aici. Absolvent al "Collège des médecines douces du Québec", un colegiu canadian de medicină tradiţională, bărbatul şi-a echivalat studiile la Oradea, unde apoi a obţinut diploma de licenţă.

De ce Oradea?

Problema e, însă, că respectivul colegiu era doar o şcoală postliceală, aşa că studiile nu trebuiau recunoscute la nivel universitar. "Echivalarea s-a făcut în baza unui schimb de adrese între Universitate şi Minister", explică acum rectorul Bungău, încercând să disculpe instituţia pe care o conduce. Pentru Universitatea orădeană, cu un trecut ruşinos tocmai din pricina diplomelor false, dezvăluirea n-a picat deloc bine.

Născut la Piteşti, absolvent al Liceului Militar din Breaza, Eugen Popescu a fost ziarist în Capitală până în 1991, când a emigrat în Canada. Nu a locuit niciodată în Bihor, dar în 1999 a bătut la porţile Universităţii orădene, conduse atunci de Teodor Maghiar, faimos că "rezolva" orice şi de altfel trimis în judecată tocmai pentru că a iscălit zeci de diplome false.

Problema de acum a lui Popescu este că dacă rămâne fără diploma căpătată la Oradea, va trebui să renunţe şi la şefia Institutului, care poate fi condus doar de un absolvent de studii superioare.

Anchetă după 19 ani

Dezvăluirea cetateanul.net a declanşat verificări, iar Ministerul a stabilit că diploma era ilegal obţinută. "Printr-o adresă ni s-a adus la cunoştinţă că acea instituţie din Canada nu este şi nu a fost una care să emită documente care ar putea fi echivalate în învăţământul superior", spune Bungău. Drept urmare, rectorul a emis o decizie de retragere a diplomei, pe care a transmis-o Senatului pe 26 iunie, fiind recepţionată de Curilă.

Nicolae Brînzea, fost preşedinte al Senatului Universităţii din PiteştiAcesta n-a vrut să-şi asume nicio răspundere în scandal, aşa că în şedinţa de săptămâna trecută le-a spus senatorilor că ar fi în conflict de interese, fiind prieten cu directorul adjunct al IEH, Nicolae Brînzea (foto), fost preşedinte al Senatului Universităţii din Piteşti, indicat de Popescu că ar fi stat la originea scandalului. "Din anul 2012 am colaborat continuu cu domnul Brînzea, consultându-ne asupra diverselor probleme pe care senatele celor două instituţii trebuiau să le soluţioneze", a zis Curilă.

În plus, a adăugat că Popescu l-a vizitat şi i-a dat de înţeles că va contesta în instanţă hotărârea Senatului. "Pe 2 aprilie, m-am trezit cu dumnealui la birou. Mi-a spus că ştie că domnul Brînzea este în spatele poveştii", avea să declare Curilă BIHOREANULUI. Drept urmare, în şedinţă a cerut să nu participe la vot şi nici măcar să nu semneze hotărârea, ca preşedinte.

Preşedinte contrazis

Senatorii nu au fost de acord cu el. Primii care au ripostat au fost profesorii Ovidiu Burtă şi Narcis Vâlceanu, care au spus că solicitarea era fără noimă, ţinând cont că pe ordinea de zi nici măcar nu pusese adresa rectorului, adică problema de fond. Alţii au spus chiar că prietenia lui Curilă cu adjunctul lui Popescu nu poate fi considerată conflict de interese. "Nimeni nu a înţeles de ce trebuia noi să-i votăm conflictul. Putea el pur şi simplu să se abţină, să nu voteze", spune un membru al Senatului.

Nemulţumirea s-a văzut la vot, când doar 12 senatori au votat cum ceruse Curilă. Realizând că a pierdut controlul forului, preşedintele s-a enervat vizibil, şi-a anunţat demisia şi a plecat furtunos. Apoi s-a ţinut de cuvânt: a doua zi şi-a transmis demisia prin mail. "Am încercat să asigur singurul mod de funcţionare în condiţiile legale pentru Senat, iar eu să rămân alături. Din păcate, nu am găsit înţelegere", s-a justificat el BIHOREANULUI. Dar, aşa cum nu i-a lămurit pe senatori, nu reuşeşte să explice nici acum de ce conflictul său de interese ar fi prejudiciat întregul Senat. Până la urmă, hotărârea chiar se putea lua fără votul său, ca apoi să fie semnată de vicepreşedintele Cristian Grava.

Va urma?

Curilă a demisionat cu 8 luni înainte să-şi încheie al doilea mandat în fruntea Senatului, dar rămâne de văzut dacă a fost şi ultimul. Potrivit Cartei votate chiar în şedinţa de săptămâna trecută, preşedintele Senatului, la fel ca rectorul, prorectorii şi decanii, poate avea cel mult "două mandate succesive, complete". Or, cum el nu şi-a încheiat mandatul, ar putea pretinde că mai are dreptul la încă 4 ani la conducerea Senatului. Dacă va fi aşa, s-ar putea concluziona că demisia a avut, de fapt, alt substrat, şi anume să poată aspira la al treilea mandat.

Până una alta, forul academic îşi caută un nou preşedinte. Biroul Permanent, format din vicepreşedintele Cristian Grava, cancelarul Daniel Paşca şi şefii de comisii, l-a desemnat ca lider interimar pe avocatul Ştefan Herchi şi a convocat pentru lunea aceasta o şedinţă în care să fie stabilit un calendar de alegeri. Mai rămâne de văzut cine îşi va asuma acum o candidatură, ţinând cont că în primăvară vor avea loc alegerile programate, atât pentru Senat, cât şi pentru rectorat. Altfel spus, dacă merită să "te bagi" la un interimat...


SCUZE ŞI ACUZE
Popescu, cu tunul pe Bungău

Eugen Popescu, directorul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi BIHOREANUL l-a contactat pe Eugen Popescu (foto), pentru a lămuri în primul rând de ce a ales să se licenţieze la Oradea. Bărbatul susţine că în 1999 era referent la Secretariatul General al Guvernului şi, ca să avanseze, avea nevoie de studii superioare. "Aveam diploma din Canada şi colegii din Guvern mi-au zis s-o echivalez. M-am interesat la Ministerul Educaţiei şi am aflat că pot să o echivalez în kinetoterapie", a declarat directorul, susţinând că a ales facultatea din Oradea la recomandarea Federaţiei Kinetoterapeuţilor. "Eu încercam să introduc metode de medicină tradiţională în recuperarea sportivilor şi mi s-a spus că profesorul Vasile Marcu de aici e cel mai potrivit. Coordonat de dumnealui, pe această temă am scris lucrarea de licenţă".

Popescu pretinde că a urmat întocmai procedura indicată de Minister, astfel că dacă va rămâne fără diplomă e decis să apeleze la justiţie. "În 1999, Ministerul a zis că-mi poate echivala studiile. Acum spune că de fapt nu se putea şi îmi distruge cariera. Dacă îmi spunea atunci, făceam şi eu altă facultate, că nu-s bătut în cap".

De asemenea, Popescu se gândeşte să ceară daune morale de la cei "vinovaţi", inclusiv şefilor Universităţii care vor semna anularea diplomei. Îl are deja în vizor pe rectorul Constantin Bungău, despre care spune că l-ar fi sprijinit pe adjunctul său de la IEH, Nicolae Brînzea, în reclamaţii. "Îi leagă o prietenie veche, din Masonerie, unde amândoi sunt membri", acuză bucureşteanul, însă rectorul neagă vehement: "E cea mai stupidă afirmaţie pe care o putea face. Nu sunt în nicio lojă masonică şi nici n-am fost niciodată, iar pe domnul Brînzea l-am văzut o singură dată, când a venit la Universitate, invitat de preşedintele Curilă".