La fel ca un bulgăre de zăpadă care, coborând la vale, se tot măreşte, cheltuielile salariale ale Universităţii orădene cresc fără ca cineva să ştie dacă nu cumva, în curând, se vor topi!

În ultimii cinci ani, bugetul pentru plata salariilor angajaţilor aproape s-a dublat, cei 1.500 de salariaţi înghiţind acum 9 milioane lei lunar. O sumă colosală, la care s-a ajuns după majorările făcute de Guvern, dar şi din cauza generozităţii faţă de ei înşişi a şefilor Universităţii, care de ani de zile îşi stabilesc lefurile la nivelurile maxime permise de lege. Până când, probabil, bula salarială se va sparge...

Fără bani de salarii

Începând din martie, toţi angajaţii din învăţământ au salarii mai mari cu 20%. Buzunarele salariaţilor Universităţii din Oradea s-au mai burduşit, ceea ce îi bucură, dar îi şi îngrijorează pe beneficiari. Motivul? Ministerul Educaţiei nu a dat şi banii care să acopere majorările!

An de an, Ministerul încheie cu universităţile un aşa-numit contract instituţional, prin care le alocă finanţările raportându-se în primul rând la numărul de studenţi al fiecăreia. Pentru 2018, Universitatea orădeană a primit ca finanţare de bază, adică fondul din care plăteşte salariile, 69 milioane lei. Conform bugetului instituţiei, însă, cheltuielile pentru salarii se vor ridica la o sumă aproape dublă - 114 milioane lei. Aşadar, dacă nu se schimbă nimic, din toamnă Universitatea nu va mai avea bani să-şi plătească angajaţii.

Rezervă prea mică

Constantin Bungău, rectorul Universității din OradeaRectorul Constantin Bungău (foto) nu se declară îngrijorat, fiind convins că Ministerul va trimite mai mulţi bani. "Nu e o situaţie deosebită, în fiecare an se întâmplă la fel: după luna octombrie şi diverse rectificări bugetare, contractul primeşte anexe", a spus Bungău BIHOREANULUI.

Calmul său se explică şi prin bunăvoinţa de care ministrul Valentin Popa a dat dovadă în ultima lună faţă de universităţile mici, cărora le-a suplimentat numărul locurilor bugetate pentru următorul an de învăţământ, în detrimentul universităţilor mari şi de prestigiu, care s-au trezit cu bugetele ciuntite. Deocamdată, însă, suplimentările sunt doar pe hârtie...

În total contrast cu liniştea afişată de rector, o adresă pe care tot Bungău a transmis-o în ianuarie la Minister trădează faptul că lucrurile nu sunt defel roz. "Universitatea din Oradea se confruntă cu probleme financiare deosebite", afirmă documentul prin care rectorul a cerut aprobarea bugetului instituţiei pentru anul 2018, dar şi permisiunea de a folosi "sumele din sold", adică 22 milioane lei pe care Universitatea îi are în conturi din profitul anilor trecuţi.

Dacă Ministerul nu suplimentează finanţarea, aceşti bani vor fi singura scăpare a universitarilor orădeni, dar vor fi mistuiţi rapid. Ţinând cont că în luna martie totalul salariilor plătite celor 1.485 angajaţi s-a ridicat la nivelul record de 8,9 milioane lei, e clar că rezervele se vor epuiza în cel mult trei luni.

Bani pentru şefi

Cum se împart cele aproape 2 milioane euro achitate lunar salariaţilor o arată un document de 21 pagini disponibil chiar pe site-ul instituţiei. El dezvăluie că între şefi şi simpli angajaţi e o discrepanţă colosală: primii au salarii uriaşe, în vreme ce la ceilalţi ajung doar firimituri.

Explicaţia e simplă: universitarii cu funcţii de conducere primesc un bonus de 30% din salariul de încadrare, botezat "salariu diferenţiat". Conform legii, universităţile pot acorda acest spor în limita bugetului şi după propriile criterii. Iar la Universitatea din Oradea s-a decis, încă din 2013, că cel mai important criteriu e... funcţia! Mai precis, angajaţii cu rezultate deosebite în cercetare primesc sporuri de maximum 5%, iar cei cu funcţii de conducere de 30%.

În această ultimă categorie intră rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii, directorii de departamente, preşedintele Senatului universitar, cancelarul şi şefii comisiilor din acest for. Adică o mulţime de ştăbime! Deşi în ultimii ani bugetul Universităţii s-a tot subţiat, aceştia nu şi-au pus niciodată problema să renunţe la suplimente. De asemenea, nici nu s-au lăudat cu ele vreodată, ca nu cumva cineva să propună abandonarea lor.

Bogaţii Universităţii

Cel mai bine plătit universitar e rectorul Bungău, care are un venit brut de 23.381 lei, din care, după ce i se reţin contribuţiile şi impozitul, rămâne cu 13.600 lei net. Din brut, 18.279 lei este leafa de încadrare, 950 lei sporul de doctorat şi alţi 4.152 lei reprezintă "salariul diferenţiat".

Sorin Curilă, președintele Senatului Universității din OradeaRectorul e secondat de preşedintele Senatului, Sorin Curilă (foto), al cărui salariu de încadrare este de 14.833 lei, la această sumă adăugându-se sporul de doctorat de 950 lei şi salariul diferenţiat de 3.559 lei, aşa că brutul îi ajunge la 19.342 lei. În mână, Curilă rămâne cu 11.300 lei.

Nici cei cinci prorectori nu se pot plânge, aceştia având salarii brute între 16.500 şi 15.000 lei (între 9.600 şi 8.700 net). Cei 15 decani au la rându-le salarii brute între 16.500 şi 12.800 lei, iar cei 20 de prodecani îi talonează cu salarii brute între 15.000 şi 12.100 lei (între 8.700 şi 7.100 lei net). Salarii mari au şi cei 53 directori de departamente: între 14.600 şi 11.300 lei brut.

O socoteală sumară arată că, adunate, numai salariile şefilor din Universitate consumă lunar 1,1 milioane lei, adică mai bine de o zecime din fondul de salarii...

Mărunţişuri

Pentru universitarii fără funcţii de conducere salariile sunt compuse, de regulă, doar din patru cifre. Un asistent universitar cu maximum 5 ani vechime are acum un salariu brut de minim 4.700 lei (2.800 lei net), în timp ce unul cu 25 de ani experienţă câştigă minimum 5.575 lei brut (3.261 lei net). Un şef de lucrări primeşte între 5.257 lei brut (3.075 net) şi 6.618 lei brut (3.871 lei net), iar un conferenţiar între 6.691 lei brut (3.914 lei net) şi 8.442 lei brut (4.938 lei net). Bineînţeles, profesorii, situaţi în fruntea piramidei, au salariile cele mai mari: între 7.053 lei brut (4.126 lei net) şi 13.446 lei brut (7.850 lei net).

Din cei 1.485 angajaţi, cele mai mici salarii le au, desigur, îngrijitorii (2.091 lei brut, adică 1.270 lei net), paznicii (2.401 lei brut) şi muncitorii calificaţi, cu salarii brute între 2.100 şi 2.434 lei. Aşa se face că salariul mediu brut a ajuns în Universitate la 6.000 lei, aproape dublu faţă de acum 5 ani, când nu depăşea 3.700 lei.

Ţinând cont că numărul studenţilor nici vorbă să fi crescut în acelaşi ritm, se arată tot mai evident că, în ciuda prosperităţii şefilor, Universitatea orădeană nici n-o duce bine, nici nu merge în direcţia corectă, ci mai degrabă spre faliment...


RECTOR LA APEL
Senatul cere măsuri

În ultima şedinţă a Senatului universitar, desfăşurată pe 23 aprilie, rectorul Constantin Bungău a fost invitat să-şi prezinte raportul anual privind starea instituţiei, prilej cu care a fost interpelat  despre perspectivele financiare. Răspunsul a fost identic cu cel dat BIHOREANULUI: mizează pe alocări de la Bucureşti.

Victoria Bogdan, şefa Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului Universității din OradeaN-a fost, însă, tocmai ceea ce aşteptau senatorii. "E clar că majorările salariale ne-au cam copleşit. Am propus o serie de măsuri şi recomandări", a spus şefa Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului, Victoria Bogdan (foto).

Printre altele, membrii Senatului au cerut o evidenţă a creşterilor salariale din ultimii doi ani şi a sumelor pe care instituţia le încasează din chirii, dar şi soluţii pentru cele 13 facultăţi care au încheiat anul 2017 cu deficit. Singurele care au terminat anul pe plus, încasând din taxe şi din alte activităţi mai mult decât a cheltuit, au fost cele de Drept şi de Medicină.