Uzina de doctori: În 25 de ani de la înfiinţare, Universitatea din Oradea a „produs”, în medie, câte un doctor în ştiinţe pe săptămână

Dacă Universitatea orădeană şi-ar putea aduna toţi doctorii în ştiinţe cărora le-a dat diplome în cei 25 de ani de existenţă, n-ar încăpea în Aula Magna!

Din 1993 până în prezent au obţinut doctoratul aici 993 de persoane, în medie una pe săptămână. Câţi dintre ei l-au şi meritat nu ştie, însă, nimeni...

Aproape o mie

Doctoratul este un ciclu superior de studii universitare, în cadrul căruia doctorandul-aspirant face un studiu pe o temă şi contribuie la dezvoltarea unui domeniu, fie printr-o metodă ingenioasă de analiză, fie printr-o abordare inedită ori o aprofundare a subiectului. Pentru un cercetător sau un cadru didactic, doctoratul ar trebui să fie, aşadar, lucrarea de căpătâi.

În ultimele trei decenii, în România au apărut nu mai puţin de 67.000 de doctori, din care aproape 1.000 i-a "produs" Universitatea din Oradea. La cererea BIHOREANULUI, instituţia a furnizat lista tuturor persoanelor care au obţinut acest titlu de la înfiinţare până în decembrie 2018, cu menţionarea lucrărilor şi a anilor obţinerii distincţiei. "Pomelnicul" are fix o mie de poziţii, dar conţine şi şapte dubluri, astfel că numărul doctorilor este, de fapt, 993. În ritmul de până acum, va trece în scurt timp "pragul"...

Transferat de dragul Unchiului

Primul titlu de doctor l-a primit Mişu Jan Manolescu, în prezent rectorul universităţii private Agora. Se întâmpla în 1993, sub coordonarea lui Teodor Maghiar. "Pe-atunci, Universitatea era institut tehnic, în subordinea Politehnicii din Cluj, iar dl Maghiar era decan, pentru că la Oradea încă nu era funcţie de rector. Eu începusem doctoratul la Cluj şi, după înfiinţarea institutului, dl Maghiar a insistat să mă transfer, că avea nevoie de doctoranzi. Eram asistent la catedra dumnealui", a povestit Manolescu BIHOREANULUI.

Teza a susţinut-o în faţa unei comisii prezidate de acelaşi Teodor Maghiar, formată din profesori clujeni. "Nu se putea altfel, la Oradea nu era niciun cadru didactic cu grad de profesor. Cel mai mare grad era cel de conferenţiar, pe care îl avea dl Maghiar", spune Manolescu.

Doctori de peste hotare

Tot în primul an al Universităţii orădene au mai devenit doctori trei străini - Helmut Horst Thuroff, Davis Cohen şi Reinhard Manfred Kriebel - toţi cu teze în medicină dentară, cu denumiri diferite: "Complicaţii parodontale în implantologia dentară", "Contribuţii la studiul clinic al pregătirii patului protetic în vederea reabilitării orale" şi "Implicaţiile şi contraindicaţiile implantelor dentare".

Toţi trei l-au avut coordonator pe Mircea Ifrim (foto), pe atunci amic cu Maghiar, dar care nu avea nicio specializare în stomatologie, fiind anatomist. Nu se ştie cum i-a racolat Ifrim şi nici unde studiaseră respectivii astfel încât să-şi finalizeze lucrările în primul an al Universităţii orădene.

Anatomistul l-a "produs", în 1994, şi pe Marius Scarlat, cu o teză despre osteoporoza femurului. În ciuda lipsei de competenţă a coordonatorului în domeniu, ulterior Scarlat a făcut carieră în Bucureşti ca specialist în chirurgia ortopedică. Acelaşi Ifrim a girat şi doctoratele fraţilor Doru şi Adrian Maghiar (cel dintâi susţinând în 1997 o teză pe tema componentelor ţesutului conjunctiv, în timp ce fratele său mai mare a finalizat studiile în 1999 cu o lucrare despre colecist) dar şi un prim doctorat al lui Florian Bodog, în 2001, despre pancreatită, lucrare inexistentă în arhiva Universităţii.

Unchiul germanofil

Interesant e că până în 2006 au fost unşi doctori mai mulţi străini, majoritatea cu nume germanice şi toţi sub coordonarea lui Teodor Maghiar, Mircea Ifrim şi Mihai C. Demetrescu, profesor de ştiinţe economice.

În 1999, de pildă, Maghiar a girat lucrarea unui anume Markus Himmels intitulată "Practische Beitrage zur Mekanisierung und Automatisierung der bauarbeitsprozesse" ("Contribuţii practice privind mecanizarea şi automatizarea proceselor de construcţii"). Cum nu vorbea această limbă, dacă cercetarea într-adevăr a fost făcută, coordonatorul Maghiar n-a priceput o iotă din ea.

La rându-i, Demetrescu a coordonat o teză despre bilanţul societăţilor de capital semnată de un anume Zimmer Hans Gunter şi alta despre economia valorilor imobiliare iscălită de Uth Hans Jurgen, deşi nu există nicio dovadă că ar fi cunoscut limba germană.

Astăzi, nimeni nu ar mai putea face asemenea şmecherii, regulamentul Şcolii Doctorale a Universităţii prevăzând expres că teza trebuie redactată în limba română, dar în anii de glorie ai Sorbonicii, legea o făcea Maghiar, după bunul plac şi după propriile interese...

2011, an record

Ca în toată ţara, doctoratele au fost uşor de obţinut şi la Oradea. Dacă până în 1997, Universitatea a "produs" anual sub 10 doctori, ulterior numărul a crescut: în 1998 a ajuns la 18, iar după un an la 29. Apogeul avea să fie atins în deceniul următor: de la 37 de doctori în 2006, un an mai târziu s-a ajuns la 62, în 2008 la 53 şi în 2009 la 93, recordul fiind înregistrat în 2011, când au luat doctoratul fix 100 de persoane!

Deloc surprinzător, după numeroasele scandaluri şi dezvăluiri pe tema doctoratelor plagiate, numărul acestora s-a diminuat şi la Oradea, ajungându-se în 2015 la 67, în 2016 la 27, în 2017 la 16, iar anul trecut la 15. Desigur că, între toţi cei aproape o mie de doctori ai Universităţii au fost şi cercetători adevăraţi, cu studii sub coordonarea unor specialişti autentici. Care este, însă, proporţia între doctoratele obţinute pe merit şi cele pe pile probabil că nu va şti nimeni niciodată...

DR. VIP
Doctori şi doctori

Pe lista celor 993 doctori ai Universităţii orădene se află numeroase cadre didactice ale instituţiei, dar şi VIP-uri ale ultimelor decenii. De pildă, fostul şef al Serviciului "Doi şi-un sfert" din Poliţie, Terente Merce - doctor din 2005, cu o lucrare pe tema... energiei solare, ori proaspătul ex-ministru al Transporturilor, Lucian Şova - inginer auto în Bacău, dar doctor în energie geotermală la Oradea din 2007 sub coordonarea fostului rector Teodor Maghiar.

De asemenea, au obţinut titluri de doctor, dar în domeniile în care activau, directorul adjunct al Apelor Române, Dorel Dume (în 2009, cu o teză despre amenajărilor hidrotehnice din bazinul Crişului Repede), adjunctul şefului Poliţiei Bihor, Adrian Bucur (2012, cu o lucrare pe tema serviciilor de ordine din Bihor şi Hajdu-Bihar), şi fostul director OTL Csuzi Istvan (2011, cu o lucrare despre transportul public).

Găsiţi lista completă a somităţilor universitare în galeria de documente!