În agricultură totul e la noroc. În anii ploioşi se îneacă grâul în câmp, iar în cei cu arşiţă se usucă în lan. Cele mai rele sunt însă perioadele cu succesiuni extreme.

"În primără au fost ploi de 50 litri pe metrul pătrat, urmate de perioade caniculare, cu 30 de grade. Am făcut trei tratamente, dar ploaia le-a uscat pe toate. Recolta este compromisă de fuzarioză, o ciupercă ascunsă în spic, care face boabele să putrezească", spune un fermier care lucrează 770 de hectare în zona Cefa. Iar boala a lovit tot judeţul!

Atenţie, pericol! 

Lanurile văluresc înaintea combinelor cu paiul înalt şi spicele groase ca degetul, dar înăuntru sunt mâncate de mucegai. Potrivit autorităţilor, fermierii bihoreni se confruntă cu cea mai gravă infestare cu fuzarioză. "Situaţia e mai gravă decât în cazul crizei porcine, pentru că fuzarioza afectează nu doar animalele, ci şi oamenii", spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan (foto).

Ciuperca din grâu conţine vomitoxină, substanţă a cărei metabolizare produce tulburări gastrice la animale şi om. Animalele hrănite cu furaje infestate scad în greutate şi prezintă vărsături, diaree, hemoragie, chiar avort. Oamenii care consumă produse din făină afectată de ciupercă pot risca greaţă, dureri de cap, febră şi vărsături. 

Considerată cea mai gravă boală a grâului, fuzarioza e cu atât mai greu de tratat cu cât se răspândeşte rapid, iar boabele bolnave infestează terenurile pentru mulţi ani.

"Toate probele colectate de la fermierii din Bihor trimise în urmă cu două săptămâni la verificare de către o comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, unităţii fitosanitare şi Institutului de Testare a Materialului Săditor Timiş au ieşit pozitive", spune şeful Direcţiei Agricole.

Nimic bun din zona de vest! 

Ciuperca provoacă "arsura", "înroşirea" sau "albeaţa" grâului. "Nu se pune problema că oamenii nu au avut grijă. Sunt fermieri care au luat măsuri din timp, au investit în cinci tratamente consecutive şi tot au găsit fusarium în grâu, pentru că au dat iarăşi ploile şi le-au spălat", explică Hodişan.

Gradul de infestare diferă de la o zonă la alta. Cei mai afectaţi sunt fermierii din vestul judeţului, pe direcţia Tinca - Salonta, unde ploile au fost mai abundente, iar pământurile sunt mai joase, favorizând băltirile şi, deci, dezvoltarea ciupercii. "Am făcut fertilizări, am aplicat trei tratamente ca să limitez infestarea, şi pe acelaşi loc unde ar fi trebuit să scot 6 tone de grâu la hectar abia am adunat 3 tone", se plânge Florin Rus (foto), din zona Cefa.

Bărbatul a cultivat grâu pe 420 din cele 770 hectare pe care le lucrează, aşa că se aşteaptă să închidă anul agricol în pierdere. "Cu fertilizări şi cu tratamente, am investit cam 3.500 lei la hectar şi nu-i sigur că o să scot 1.500 lei la hectar", spune omul.

Grâu mai puţin... 

Boala grâului a lovit inclusiv fermele mari, care folosesc utilaje moderne şi tratamente scumpe. Ajunşi cu recoltatul pe la 40%, fermierii bihoreni anunţă producţii net inferioare anului trecut, care, în ciuda declaraţiilor sforăitoare ale reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, nu a fost nici el foarte bun. "Am avut o toamnă secetoasă urmată de o primăvară ploioasă. Recolta va fi mai mică cu 20-30%. Inclusiv noi, care ne confruntăm cu fuzarioza într-un procent mai mic, estimăm o recoltă de 6 tone la hectar, pe când înainte făceam şi 8 tone", spune Ioan Cuc, patronul Patrol Service, care cultivă peste 6.000 de hectare, cea mai mare suprafaţă din Bihor.

De aceeaşi părere este şi Dan Derşidan (foto), care lucrează 1.100 hectare în zona Valea lui Mihai, cu cel mai bun sol. "Peste tot în judeţ ne aşteptăm la producţii mai mici cu 10%- 20%. Cine a depăşit anul trecut 7 tone la hectar, ceea ce înseamnă o producţie bună, anul acesta va face 5,8-6,2 tone la hectar", spune Derşidan. 

... şi mai prost 

Majoritatea fermierilor vor avea, însă, imense pierderi calitative. "În zona Tinca - Salonta e cel mai rău, fiindcă gradul de infestare ajunge şi la 12%. În zona Oradea - Valea lui Mihai, unde gradul de infestare e cam de 1% - 2%, încă îl mai poţi curăţa", spune Dan Corbuţ (foto), patronul Agroind Cauaceu, care lucrează 3.200 hectare în zona Diosig. 

Dacă marii fermieri, care au aplicat la timp tratamente scumpe şi deţin utilaje cu suflante - care permit, la un grad moderat de infestare, separarea boabelor bolnave (putrede, deci mai uşoare) de cele sănătoase, pline - îşi mai pot salva recolta, micii fermieri nu au nicio şansă. "Grâul infestat nu poate fi folosit în panificaţie şi nici la producţia de furaje pentru animale", avertizează Corbuţ. Şi asta se reflectă automat asupra preţului...

Pierdere curată!

Cu câteva săptămâni înaintea finalizării secerişului, preţul grâului din noua recoltă este încă necunoscut. Fiecare fermier are o strategie proprie. "Eu nu vând niciun kilogram. Pun totul în soloz şi o să desfac în iarnă sau la primăvară, când preţul va fi cu 20-25% mai mare decât la recoltare", spune Dan Derşidan. 

În schimb, micii fermieri sunt forţaţi să vândă pentru că nu au spaţii de depozitare. Dacă producţia conţine un procent de fuzarioză peste 1%, sunt la mâna comerciantului. "De la 65 de bani pe kilogram preţul poate scădea şi la 45-50 de bani", spune Corbuţ. Asta dacă fermierii reuşesc să vândă, căci procesatorii nu cumpără grâu infestat. "Cu toată părerea de rău pentru agricultori, dar nu preluăm grâu cu fuzarioză fiindcă nu avem ce face cu el", spune patronul morii Seleuş, Florian Balint. Şi la fel gândesc toţi morarii. 

În această situaţie, agricultorii au o singură speranţă. "Voi încerca în Ungaria. Am auzit că este o firmă care preia grâul cu 50 de bani pe kilogram pentru alcool", spune Florin Rus. Fermierul se teme, totuşi, că va rămâne cu grâul pe cap. Iar problemele cu plata arendei, furnizorilor, dărilor şi înfiinţarea viitoarei culturi vor apărea ca ciupercile după ploaie...


"Eu nu înţeleg logica asta a pieţei. După nouă luni de muncă, într-un an bun, nu ca ăsta, primeşti pe grâu 65 de bani la kilogram, dar îţi cumperi cu 4,5 lei o pâine de o jumătate de kilogram. Diferenţa e prea mare!"

Florin Rus


ATACUL LA GRÂU
Măsuri speciale

Fuzariozele sunt un grup de boli specifice ţărilor cu climă umedă, care atacă prin ciupercile parazite pe care le dezvoltă atât spicul grâului, cât şi rădăcina acestuia. Agenţii patogeni provoacă sterilitatea florilor şi slaba umplere a spicului. Boabele afectate, în condiţii de umiditate şi căldură, încep să putrezească, acoperindu-se cu o substanţă de culoare alb-cenuşie la început şi brun-roşiatică în final.

"Pentru a opri extinderea bolii, fermierii trebuie să aplice tratamente cu fungicide, dacă e cazul în mod repetat, să dezinfecteze spaţiile de depozitare şi, mai ales, să rotească culturile", spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.

Terenul infestat cu fuzarioză trebuie supus şi el unor măsuri agrotehnice. "O parte din boabele bolnave rămân în câmp şi contaminează următoarea recoltă. De aceea, vreme de cinci ani, până la eliminarea infecţiei, fermierul trebuie să înfiinţeze culturi leguminoase sau de floarea soarelui", explică Hodişan.