Negocierile au fost dure. Directorii au propus cam 700 de obiective pentru investiţii, în condiţiile în care oraşul abia poate susţine jumătate. Ca să pună capăt discuţiilor, primarul Ilie Bolojan a stabilit criterii clare.
"Înainte de toate vom asigura cofinanţările proiectelor europene, apoi vom finanţa lucrările colaterale impuse de acestea, apoi lucrările deja începute şi, doar dacă rămân bani, vom angaja lucrări noi", a decis edilul.
Cu 49% mai mare!
Bugetul de 1,5 miliarde lei (mai exact 1.535.311.930 lei) aprobat miercurea trecută de Consiliul Local este cu 49% mai mare decât cel din 2018, creşterea fiind generată de finanţările europene (238,6 milioane lei), împrumuturile luate (108,5 milioane lei) şi banii necheltuiţi anul trecut (76,8 milioane lei).
Chiar şi aşa, primarul Ilie Bolojan este nemulţumit. "Faţă de 48 milioane euro, cât ar fi trebuit să încasăm din impozitele pe salarii dacă Guvernul nu ar fi intervenit în legislaţie de două ori, anul acesta vom încasa cam 40 milioane euro", protestează Bolojan. Cu 8 milioane mai puţin!
Scumpirea curentului, combustibililor şi manoperei din construcţii au redus şi ele sumele la dispoziţia municipalităţii. "Totuşi, 42% din buget va fi alocat pentru investiţii, ceea ce este un procent foarte bun", spune primarul.
Investiţii la "pachet"
Topul celor mai mari investiţii e deschis de pachetul de lucrări de 50 milioane lei privind prelungirea liniei de tramvai din Calea Aradului, construirea subtraversării Bulevardului Magheru, lărgirea Podului Dacia cu o bandă pe fiecare sens şi reabilitarea Bulevardului Cantemir.
Începute în spatele zonei comerciale de pe malul Peţei, lucrările la linia de tramvai se vor muta după Paşti în Calea Aradului. "La finalul lucrărilor va deveni posibilă legătura dintre cartierul Rogerius şi zona de mall-uri din Nufărul, Universitate şi Cimitir cu ajutorul unui singur mijloc de transport", zice primarul.
Topul marilor investiţii mai cuprinde lucrări pentru reamenajarea Podului Centenarului şi a Pieţei Ferdinand, inclusiv cu străzile Aurel Lazăr şi Libertăţii (39,2 milioane lei), şi achiziţia unui cazan cu apă fierbinte care să înlocuiască vechiul cazan poluator pe gaz (33,6 milioane lei). Ultima investiţie va fi dezbătută săptămâna aceasta de Consiliul Local şi implementată până în toamnă, astfel încât Termoficare să evite amenzile inspectorilor de mediu pentru că foloseşte cazanul moştenit din vechiul CET.
Banii de spital
Printre investiţiile pregătite se mai numără achiziţionarea a 20 de tramvaie noi (27 milioane lei) şi prelungirea drumului expres până la Real II (26,7 milioane lei). "Noul drum, programat să se finalizeze anul acesta, le va permite locuitorilor zonei o conexiune directă la viitoarea autostradă", spune Bolojan.
La împărţirea bugetului, edilul a mai ţinut bani şi pentru extinderea ambulatoriului de la Spitalul Judeţean (18,5 milioane lei), pentru proiectarea viitoarelor tuneluri pe sub Piaţa Gojdu, inclusiv cu parcarea tip park & ride din zonă (18,2 miliane lei) şi pentru reabilitarea termică a spitalelor Municipal (14,4 milioane lei) şi Judeţean (13,8 milioane lei).
Întâi apa!
Proiectele europene impun, însă, şi investiţii colaterale. Direcţia Patrimoniu Imobiliar a Primăriei are de expropriat terenuri pentru construirea centrului de afaceri de pe locul Pieţei Cetate (4,8 milioane lei) şi pentru extinderea liniei de tramvai (3,1 milioane lei).
La rându-i, Compania de Apă Oradea se va ocupa de relocarea reţelelor de apă din Bulevardul Magheru (1,5 milioane lei) şi din alte zone, iar Termoficare va trebui să îşi înlocuiască reţelele din străzile Aurel Lazăr şi Andrei Şaguna (1,1 milioane lei) sau Piaţa Ferdinand (750.000 lei).
CAO şi-a propus lucrări pe reţele de 31 milioane lei. "Vom amenaja o staţie de pompare a apelor pluviale în Calea Bihorului, în pregătirea lucrărilor la drumul rapid, vom reloca reţelele din zona subtraversării Bulevardului Magheru şi vom înlocui conductele din zonele Kogălniceanu, Făgăraşului, Dâmboviţei, Spartacus şi altele", spune directorul Ovidiu Gavra.
Lucrări similare va iniţia şi Termoficare, care şi-a propus, în plus, achiziţionarea unui degazor (7,1 milioane lei) pentru îmbunătăţirea calităţii apei folosite la obţinerea agentului termic. "Degazorul va fi achiziţionat din Fondul de investiţii, întreţinere şi dezvoltare constituit de CET. Acesta va fi concesionat Primăriei în eventualitatea că ar putea fi decontat din fonduri europene", explică directorul Stănel Necula.
Hale şi parcări
La rândul său, OTL pregăteşte construirea de hale în strada Atelierelor (3 milioane lei), iar Administraţia Domeniului Public, care până la sfârşitul anului are de finalizat parcarea subterană din strada Independenţei (35,9 milioane lei), va începe amenajarea a încă două parcări în străzile Braşovului şi Academiei (40,5 milioane lei).
În paralel, ADP pregăteşte demolararea Pieţei mari pentru a pune în loc un centru de afaceri, ca în Rogerius. "În vară, după ce Termoficare şi OTL îşi vor muta punctele termice şi staţiile de transformare a energiei electrice, vom demola vechea hală de lapte. Comercianţii vor fi mutaţi într-un cort care va fi montat pe amplasamentul eliberat", spune directorul Administraţiei Domeniului Public, Liviu Andrica (foto).
Goana după bani
Pentru a putea finanţa toate aceste lucrări programate, municipalitatea va trebui şi să strângă cureaua. După ani de zile în care a forţat reabilitarea de imobile, recuperându-şi ulterior banii de la proprietari, anul acesta Primăria o lasă mai uşor. "Nu putem susţine reabilitarea tuturor imobilelor de pe străzile Vasile Alecsandri, Primăriei, Emilian Mircea Chitul, aşa că vom aborda doar clădirile monument şi cele începute", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).
La fel, reabilitarea clădirii Colegiului Naţional Mihai Eminescu (41 milioane lei) se va rezuma anul acesta doar la lucrările de proiectare (300.000 lei), reabilitarea Palatului Episcopal Greco-Catolic, devastat de incendiul de anul trecut, se va limita doar la acoperiş, la fel ca în cazul clădirii Primăriei (10 milioane lei), iar modernizarea cinematografului Transilvania (4,4 milioane lei) va fi lăsată tot pentru anul viitor.
Primărie, vând piaţă!
Oraşul nu doar că reeşalonează lucrări, dar chiar îşi vinde din proprietăţi ca să adune bani. Municipalitatea va scoate la vânzare fosta Piaţă Ioşia şi fosta Policlinică din strada George Enescu, la preţuri de câte 4 milioane lei fiecare, dar şi locuri de casă în cartierele Veteranilor şi Tineretului.
În plus, Primăria mai speră să facă bani din vânzarea unui teren cu destinaţie de parc industrial către societatea Nutrientul şi din vânzarea către investitorii din parcurile industriale orădene a parcelelor de teren pe care şi-au ridicat halele.
"Sperăm să încasăm din vânzarea acestor imobile şi terenuri măcar 12 milioane lei", spune directorul Florea. Potrivit edilului, banii s-ar putea întoarce apoi oraşului prin finanţarea de noi lucrări. Că nevoi sunt destule...
LA CEREREA LOCUITORILOR
Bani pentru proiectele orădenilor
Bugetul strâns şi lentoarea implementării a făcut ca până în prezent doar patru proiecte propuse de orădeni în cele două runde de bugetare participativă (2017 - 2018) să intre în linie dreaptă.
Pe lista proiectelor deja finanţate se numără dotarea şcolii Nicolae Bălcescu cu table inteligente, calculatoare şi videoproiectoare (900.000 lei), construirea unei săli multifuncţionale pentru Liceul Lucian Blaga (1.061.000 lei), amenajarea unei piste de alergare cu tartan în Parcul Salca (975.000 lei) şi modernizarea Pieţei Tineretului din Velenţa.
Municipalitatea a renunţat la reabilitarea Casei de cultură din Podgoria, imobilul fiind considerat prea deteriorat, şi a amânat amenajarea parcului etnografic de la Colegiul Onisifor Ghibu până la lămurirea problemelor de proprietate asupra terenului.